AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

„Conservă de timp”, la Centrul de Artă Aluniș din Ținutul Buzăului

„Angrenat în sistemul încă ierarhizat și de multe ori divizat al artei contemporane, îngrădit, poate, câteodată, de agendele spațiilor expoziționale în care operează, de bugete, sau de un anume tip de relaționare specifică mediului în care activează, un curator («nu ştiu alţii cum sunt, dar eu [...]») simte, la un moment dat, nevoia unui proiect în care să-și exprime viziunea fără constrângeri, fără nicio miză, în deplină autonomie, „de amorul artei” cum s-ar spune. Aceasta este premisa expoziției de față – «Conservă de timp» – o expoziție (foarte) personală, în sensul lui Szeemann («Grandfather: A Pioneer Like Us», 1974), întrucât artistul expus este chiar tatăl meu, Constantin Sultana. Pictură abstractă, rulografie (termen propus de artistul însuși, ca și titlul, de altfel), dar și crochiuri – o selecție expozițională care aduce dimpreună lucrări din serii diferite, în încercarea de a oferi o perspectivă asupra unei complexe activități artistice care are la bază experimentul și care se desfășoară de mai bine de patru decenii. Demersul, pe lângă componenta sa estetică, ține și de un anume tip de meditație interioară provenit din introspecție sau din căutarea / regăsirea de sine, proces spiritual care invocă la un anumit nivel și relația cu părinții, mentorii sau modelele personale.” (Ana Daniela Sultana)

Megan Dominescu și Maria Pop Timaru, într-o expoziție la galeria Senso

„Ce amprentă de carbon lasă producerea unui burger? Mai este posibilă  sustenabilitatea (sau dezvoltarea durabilă, cum i se mai spune) în ziua de azi, fără a recurge la niște transformări structurale radicale în societățile de consum, sau este inevitabil un anume tip de hedonism capitalist care duce la excese, risipă de resurse, poluarea mediului și la alte consecințe cu impact asupra schimbărilor climatice? Pe lângă efectele negative pe care le înglobează, noua paradigmă generată de pandemie și de conflictele politico-economice actuale, însă, pare a avea și părțile ei bune, una dintre ele fiind chiar chestionarea creșterii constante a productivității și a supra-producției. La astfel de reflecții ne invită burger-ii din lucrările Mariei Pop Timaru și ale lui Megan Dominescu, pe de o parte. Pe de altă parte, ceramica glazurată a Mariei Pop Timaru în care straturile suprapuse de ingrediente lucesc apetisant ne duce cu gândul la faimoasele replici cu Big Kahuna sau Royale with Cheese din filmul cult «Pulp Fiction» al lui Tarantino. În același timp, secvența redată cu fir textil de către Megan Dominescu (practica sa artistică se numește «rug hooking») într-o lucrare în care un câine în lesă se îndreaptă vertiginos către un burger, invocă o poftă viscerală de fast food. Ambivalență etică, dar certă delectare estetică!” – Ana Daniela Sultana

Noi proiecte artistice, la Centrul de Artă Aluniș din Ținutul Buzăului

Anul acesta se împlinesc doi ani de la vernisajul inaugural al spațiului expozițional Aluniș Art Center, când au expus trei dintre cei mai apreciați artiști plastici din Buzău: Florin Menzopol, Stefan Daniel Lăzărescu și Dumitrache Ciprian. Au urmat apoi alte două expoziții de grup - Smaranda Isar, Victor Costache și Dinu Mihai Fălcoianu (expoziția „Astral. Geometric. Ancestral”), respectiv Maia Ștefana Oprea și Samir Mihail Văncică (expoziția „Homo faber, femina faber") - dar și expoziții personale: Alexandra Baciu (expoziția „Human Naturscape”), Mădălina Costache (expoziția „A Heroine’s Journey”) și Ruslan Cîrlan (expoziția „Life in progress”). Pentru sezonul care tocmai a început, echipa alcătuită din fondatoarea centrului Iulia Sîrbu, curatoarea Ana Daniela Sultana și coordonatoarea de proiecte Maria Radu a pregătit rezidențe artistice și, bineînțeles, noi proiecte expoziționale, expoziția caritabilă „Arta la Aluniș” fiind unul dintre ele.

4 tendințe în pictura abstractă contemporană, la Galeria Senso

„Domeniu al inefabilului, pictura abstractă - care a constituit încă de la apariția sa în modernism prilej de controversă pentru radicalismul și subversiunea sa - poate părea acum, în raport cu tendințele actuale din arta contemporană, când digitalizarea și politizarea dictează norma, din nou, o strategie aproape iconoclastă. Expoziția de față explorează diferite valențe ale picturii abstracte de azi, de sigur, fără pretenția de a le acoperi pe toate în mod exhaustiv. Întâlnim, așadar, patru tendințe diferite: gestualism la Sabina Legănaru, op art la Florentina Otari, experimente cromatice la Augustin Răzvan Radu și artă conceptuală la Constantin Rusu. Dacă la Augustin Răzvan Radu miza este culoarea, la Florentina Otari, Sabina Legănaru și Constantin Rusu primează mai de grabă procesul de creație. Astfel, realizarea selecției a fost deopotrivă o delectare și o provocare mai ales pentru că lucrările - reprezentative pentru practica artistică și stilul bine definit al fiecăruia dintre artiști - lasă mult spațiu interpretării. Să înceapă, așadar, jocul liber al imaginației!” - Ana Daniela Sultana

Peisaj „către mare și către soare”, la Galeria Senso

„«Once, on the far side of yesterday», instalația in-situ a artistului Paul Barbu, ne plasează într-un cadru atemporal și aspațial în care dialogul dintre materiale prevalează în fața unui discurs expozițional predispus politizării, concentrându-și mesajul mai de grabă pe procesul de construcție. Cu dunele sale din bile de polistiren, lucrarea se configurează ca o dioramă utopică, ca o compoziție scenografică sau ca un peisaj «către mare și către soare» pentru a folosi chiar cuvintele artistului, fiind, într-un mod cât se poate de asumat, un gest artistic eminamente efemer. Totodată, «Once, on the far side of yesterday» este și o veritabilă incursiune în practica artistică a lui Paul Barbu, o practică aflată la confluența dintre sculptură, instalaționism și intervenții site-specific, vădit influențată de background-ul său în arhitectură (și de creatori precum Carlo Scarpa, Tadao Ando, Santiago Calatrava sau Alvaro Siza)” – Ana Daniela Sultana

Eveniment expozițional la Kunsthalle Bega Box din Timișoara: ”Omul aproximativ 3.0” de Mihai Zgondoiu

Vineri, 8 aprilie 2022, între orele 18.00 – 21.00, Kunsthalle Bega din Timișoara (str. Circumvalațiunii, nr.10) prezintă un proiect expozițional ce poartă marca stilistică inconfundabilă a artistului vizual Mihai Zgondoiu: ”Omul aproximativ 3.0”, un proiect artistic curatoriat de Horia Avram. Vernisajul va fi urmat de un After Party cu DJ K-lu. Sâmbătă, 9 aprilie 2022, între orele 12:00-14:00, va avea loc un Atelier Dosarele X, pentru copii cu vârsta între 8 și 16 ani, coordonat de Mihai Zgondoiu, iar de la ora 17.00 vizitatorii vor putea avea un tur ghidat chiar de către autorul proiectului expozițional. ”Omul aproximativ 3.0 este o expoziție nu doar despre lume, ci mai degrabă despre lumi. E vorba de lumi posibile, acele universuri pe jumătate reale, pe jumătate închipuite despre care vorbesc la fel de legitim artistul în varii forme și formate (aici, de la desen, la print, instalație, sunet și obiect) și literatura pseudo-științifică, prezentă abundent în expoziție prin publicațiile de profil. Titlul sugerează perfect acest univers suprapus: pe de o parte trimite la faimosul titlu al volumului de poezie semnat de Tristan Tzara, pe de altă parte, sugerează ambiguitatea personajelor acestor universuri nepământești, omul ALIENat, extraterestrul cu identitate umană aproximativă. Ambele resurse sunt esențiale în creația lui Mihai Zgondoiu: mai întâi, avangarda, utilizată de artist atât ca reper istoric și argument conceptual, dar și ca mecanism (de exemplu, specularea hazardului ca mod de lucru, sau absurdul agrementat cu o bună doză de ironie care învăluie tot demersul). Apoi, e vorba de preocuparea artistului pentru literatura fantastică, pentru „cercetările” populare în zona misterelor, lumilor paralele și paranormale, o mitologie personală asumată sarcastic-serios și instrumentată bogat în această expoziție. Precizarea numerică trimite la vocabularul tehnologic actual care numește generația următoare a internetului: cea a metaversului, a utilizării descentralizate, a cloud-ului. Astfel, Omul aproximativ 3.0 e în egală măsură despre actualitatea și mereu actualizabila avangardă, și despre alte universuri, despre noi, despre nori și ființele aproximative care le locuiesc.”, a scris Horea Avram, curatorul expoziției ”Omul aproximativ 3.0” de Mihai Zgondoiu. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al expoziției.

Cutia Pandorei – expoziție Paul Hitter, la Galeria Senso

Într-un eseu apărut în 1938 în publicația germană „Das Wort”, filozoful marxist Ernst Bloch  se arăta surprins de faptul că Expresionismul încă mai prilejuiește dezbateri, de vreme ce gruparea artistică „Der Blaue Reiter” de la München, unul dintre pilonii curentului artistic modernist, își încheia activitatea în 1914, odată cu începerea Primului Război Mondial. Iată că Expresionismul nu s-a consumat nici până acum în istoria artei, ci se regăsește și în contemporaneitate, de pildă prin viziunea plastică și caracterul revoluționar al lui Paul Hitter, care a inițiat Expresionismul Balcanic acum mai bine de un deceniu. Mai mult, acesta continuă să stârnească intense controverse, „Cutia Pandorei” fiind o spectaculoasă revenire a lui Paul Hitter în sistemul de galerii de artă autohtone. Deși renunță la grafie în această nouă serie de lucrări, artistul își păstrează stilul inconfundabil, puternic individualizat, caracterizat prin afinitatea pentru o portretistică flamboaiantă, dominată de simboluri mai mult sau mai puțin subtile și printr-o cromatică incandescentă, oferindu-ne o perspectivă societală subiectivă actualizată (din cutia Pandorei iese și „Pandemia”). – Ana Daniela Sultana

Trei artiști cu personalități aparte, trei feluri diferite de abordare a picturii

„Trei artiști cu personalități aparte, trei feluri diferite de abordare a picturii. Arina Bican, Liviu Mihai și Augustin Răzvan Radu ne oferă în expoziția de grup «Tris de pictură» un inedit voiaj vizual și ne dau măsura forței lor creative, reflectând subtil Zeitgeistul nostru. Ce au totuși în comun cei trei (pe lângă faptul că sunt absolvenți UNArte București) este faptul că recurg la registrul figurativ ca modalitate principală de expresie artistică, cel puțin în ceea ce privește selecția de față. Dacă la Arina Bican stilul denotă o anume tendință către hiperrealism, mai ales în redarea detaliilor, la Liviu Mihai specificul constă într-o înclinație către tehnică mixtă; în ambele cazuri, însă, se remarcă o predilecție pentru figura umană, ale cărei trăsături sunt adesea reprezentate blurat. La Augustin Răzvan Radu subiectul de referință îl constituie clădirile și nu personajele; poate de aceea stilului său îi este caracteristic un anume calm pe care îl inspiră, de obicei, peisajele. Cum cromatica nu face decât să sublinieze unicitatea fiecăruia și temperamentul propriu, este interesant de urmărit că avem de-a face cu trei semne astrale distincte: de foc – Liviu Mihai, de aer – Arina Bican, respectiv de pământ – Augustin Răzvan Radu.” – Ana Daniela Sultana

Ion Anghel, în deschiderea programului expozițional 2022 al Galeriei Senso

Retroactiv - cea de-a doua personală semnată de Ion Anghel la Galeria Senso - deschide programul expozițional 2022 al galeriei și reunește cele mai recente lucrări ale artistului, lucrări care, în ciuda noutății lor, fac trimitere, așa cum de altfel semnalează și titlul, la o apetență către trecutul recent. Îmbinând pictură, sculptură, colaj și asamblaj, selecția expozițională indică, pe de o parte, în mod asumat (și recurent, dacă ne gândim la o altă expoziție personală a sa din 2013, de la Muzeu Țăranului Român) un stil profund influențat de Arte Povera, iar pe de altă parte relevă chiar relația pe care Ion Anghel o are cu obiectele pe care le colecționează și pe care le integrează în lucrările sale. Aceste elemente aparent banale au, fiecare în parte, o poveste proprie, un destin aparte, la care artistul adaugă noi înțelesuri și valențe, prin juxtapuneri surprinzătoare, pline de substanță. Astfel, amprenta demersului auctorial la Ion Anghel nu vine doar din nevoia de inovare, ci și din asumarea specificității pe care practica sa artistică o presupune, fiind situată la confluența mai multor straturi. Spiritul pedagogic se suprapune actului creației, rolul de artist interferează cu cel de curator sau cu cel de colecționar, asemeni modului în care Ion Anghel intervine cu tușe de culoare peste asamblaje sau cu material textil peste colaje. (Ana Daniela Sultana)

Firul creației. Desene, serigrafii și miniaturi textile de Cela Neamțu

Recunoscută atât în țară, cât și internațional mai ales pentru tapiseriile sale, Cela Neamțu este un artist complex, cu un parcurs și o devenire ce au coincis cu evoluția artei textile către artele majore, fenomen datorat proliferării bienalelor, trienalelor, festivalurilor și altor manifestări dedicate artelor decorative în deceniile recente. Expoziția „Firul creației” reunește desene, serigrafii și miniaturi textile explorând universul plastic al Celei Neamțu din perspectiva acestor modalități de exprimare artistică pe care le abordează pe lângă tapiseria, care a consacrat-o. Selecția expozițională ne oferă o dublă lectură a operei sale mereu dependentă de un fir și simbolic, și narativ. Simbolic pentru că propune chei de interpretare pentru un imaginar care se hrănește cu forme folclorice, mitologice sau biblice, care evocă desprinderea de material, de materialitate. Narativ pentru că aceste lucrări sunt totodată și o imersie într-un proces de creație extrem de meticulos, care necesită timp și care țese călătorii vizuale deschise spre actualizare ori spre re-citire. Astfel, prin lucrările Celei Neamțu putem accesa diferite tehnici plastice și etape de creație ale unei opere deschise, care ne acordă prilejul unor adevărate daruri îmbrăcate în fire de poveste și, mai cu seamă, în fire creatoare. (Ana Daniela Sultana)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508