spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

La Galeria Senso, o nouă personală by BUZU – On the Top of my Lungs

Din universul artistic al Anei Ștefania Andronic (BUZU) fac parte personaje fascinante, unele dintre ele aflându-se în ipostaze tulburătoare precum cele la care făcea referire regretatul critic și istoric de artă Doina Păuleanu în probabil unul dintre ultimele sale texte expoziționale, conceput pentru personala lui BUZU, care a avut loc la începutul acestui an la Galeria Senso. Dacă până acum lucrările sale erau populate preponderent de ființe imaginare, în expoziția sa cu titlul „At the Top of my Lungs” din cadrul NAG 2021, BUZU vine cu o abordare extrem de personală și cu o serie de portrete inspirate de persoane reale, pacienți cu afecțiuni pulmonare, pe care a avut ocazia să îi întâlnească în urma unei experiențe post-COVID, la un spital din București. Poveștile medicale sunt țesute în portretistica acestei selecții expoziționale într-o cromatică și un stil grafic caracteristice practicii artistice a lui BUZU, inspirată de celebrele andografii ale tatălui său, de benzi desenate, video gaming și lowbrow art. (Ana Daniela Sultana)

Două expoziții personale, în octombrie, la Galeria Senso

Asemeni protagonistului din filmul cult al lui Zemeckis - „Back to the Future”, personajele din lucrările reunite în expoziția personală cu același nume a Arinei Bican călătoresc în trecut, fiind transpuse în lumea magică a copilăriei populată de dinozauri, sirene și rinoceri. Spre deosebire de adolescentul american, însă, aceste personaje folosesc realitatea virtuală pe post de mașină a timpului. Abordând pictura ca principal mediu de exprimare artistică, Arina Bican propune o explorare vizuală pornind de la următoarea premisă: trăim în viitor și nu în prezent; ce ar fi dacă am putea să trăim din nou în trecut pentru a modifica prezentul? „Back to the Future” este primul solo show al Arinei Bican la Galeria Senso, artista intrând anul acesta în portofoliul galeriei, după participarea sa în cadrul amplei colective cu titlul „OSTARA” care a avut loc în primăvara aceasta la etajul galeriei. Expoziția personală de debut a Andreiei Morar cu titlul „Poking one's self-love” aduce în atenția publicului o selecție eclectică de lucrări de print digital cu o cromatică puternică, amintind de avântul crypto art de la începutul anului. (Ana Daniela Sultana)

Crenguța Mitrofan expune „De-a lungul liniei”, la Kunsthalle Feldbach

Crenguța Mitrofan este fascinată de ideea lui Klee conform căreia linia este un punct care se plimbă. În mod similar este descrisă linia și de Kandinsky: «urma punctului care se mișcă» sau «cel mai mare antagonism al elementului pictural primar – punctul». Linia este totodată și elementul de legătură care aduce împreună noul și vechiul, apropierea și depărtarea în practica artistică a Crenguței Mitrofan. Deși lucrările sale sunt realizate în mare parte într-o clădire istorică din centrul orașului Krems, acestea denotă vădită raliere la arta contemporană. Deși pictura sa abstractă este influențată estetic, pe lângă repere ale modernismului european, de diferitele sale geografii interioare, cele mai evidente jaloane sunt România, unde s-a născut, și Austria, unde locuiește. Artista lucrează în serii ample, care corespund diferitelor perioade ale vieții sale și folosește des culori de pământ care fac trimitere la o anume perspectivă asupra naturii, în sensul de mater natura. Cu alte cuvinte, Crenguța Mitrofan redă, prin formă și culoare, propriile stări de spirit. Interesant este faptul că substantivul «linie» este de gen feminin atât în germană, cât și în română sau italiană, cele trei limbi care îi determină felul de a se exprima. Astfel, o constelație de linii care definesc personalitatea artistică a Crenguței Mitrofan se poate vedea în expoziția sa personală de la Kunsthalle Feldbach, «De-a lungul liniei», care aduce împreună lucrări de desen și pictură. De asemenea, selecția expozițională ne oferă posibilitatea unei generoase priviri de ansamblu asupra unui univers artistic subtil, de factură metaforică, care este gata să se releve celui care rezonează pe frecvențe similare și care se cere explorat ca atare, fără indicații subiective care ar putea să-i denatureze adevărata esență. (Ana Daniela Sultana)

„Semper Imaginaria”, un inedit dialog vizual între artiștii Rodica Ioana Ghilea și Mihai Țopescu

„Semper Imaginaria” propune un inedit dialog vizual între Rodica Ioana Ghilea și Mihai Țopescu, doi artiști aparținând generației de creatori optzeciști, care s-au adaptat foarte repede, după 1989, la sistemul internațional de artă contemporană, păstrând, totodată, o evidentă consecvență în ceea ce privește abordarea unui discurs plastic autentic. Mizând pe tema naturii, selecția expozițională demonstrează forța de transcendere a artelor decorative – care, de câteva decenii au fost asimilate artelor majore – precum și armonioasa îmbinare a diverselor materiale și medii de exprimare artistică la care recurg cei doi. Elementul de legătură al acestei narațiuni vizuale este lemnul, fie că ne referim la ramele luate de la un târg din celălalt capăt al lumii și integrate prin upcycling în lucrările sale de către Rodica Ioana Ghilea, fie că privim instalațiile realizate de Mihai Țopescu, prezente în expoziție, care amintesc de Pădurea Colorată. Dacă la Rodica Ioana Ghilea întâlnim reprezentări ornitologice grafice, la Mihai Țopescu regăsim trimiteri la proiectele sale anterioare de mare anvergură înscrise activismului ecologic. Diferitele tehnici utilizate de către cei doi artiști iubitori de natură facilitează viziunea artistică, nu o impun, iar fiecare contribuie, în felul său, la consolidarea unui proces de conștientizare colectivă a impasului ecologic în care ne aflăm ca umanitate la momentul de față. (Ana Daniela Sultana)

”ierburi de leac pentru nebunia fraților mei”

La patru ani după antologia ”Maeștrii unei arte muribunde”, care, mai mult sau mai puțin voit (nu știm), se dovește că a închis un cerc poetic, Claudiu Komartin publică ”Autoportret în flama de sudură” (Casa de Editură Max Blecher, 2021), o carte - spovedanie, diferită, dar care speculează curajos, până la capăt aș spune, ceea ce numim ”vocea autorului”. ”Autoportretul” e un film care trebuie neapărat revăzut, are o subtilitate cu totul lipsită de comercial, o lejeritate intrigantă, poezii care cer cu zâmbetul pe buze să fie contestate, dar care se îmblânzesc până la cucerire la o lectură atentă, cum numai revenirea o poate oferi. Construcția unui volum de poezii este, la rândul său, un act de creație. ”Autoportretul” alternează, inspirat, registre poetice, de la tonul confesiv, dezinhibat, precum: ”Ți-o spune, în timp ce scrie,/ creația ta, destrămată sub baloții ăștia de/ milă sălcie.” sau ”scrisul nu ajută la nimic, ai avut încă odată dreptate, mamă”, la versurile militante, acide, ca ecestea: ”n-are habar că la porțile orientului oamenii își/ dau palme și-n somn iar/ idiotul țării e numit eminență/ și domn/”. ”Autoportret în flama de sudură”, un titlu care, dintr-o nostalgie aprinsă, pot spune că metaforizează în stil optzecist, e un volum ce se citește unitar, o măsură a maturității poetice, textele nu sunt poezii ”adunate”, ci componente a ceea se intitulează, pe bună dreptate, un proiect autentic și organic. Sunt zone evidente ale ”Autoportretului”  în care Claudiu Komartin realizează o cartografiere a zilelor noatre, zile care sunt istorice în cu totul alt fel decât am fi proiectat. Mai mult și mai acut de atât, trasează harta propriei experiențe de tată și fiu, o perspectivă care provoacă lirica autorului la accese de o sensibilitate pe care doar ignoranții o pot vedea patetică: ”însă tu să te ții tare și să ai grijă de tine/ chiar dacă porți cămașă tatălui tău/ și nasturii de os de la butoniere/ îți amintescc că nici unul/ dintre noi nu e mai mult/ dedesubtul cărnii.”

„Life in progress”, expoziția-atelier a artistului vizual Ruslan Cîrlan, la Aluniș

«Ruslan Cîrlan este un pictor basarabean care a studiat arta la Chișinău, mai întâi la liceul de arte plastice „Igor Vieru”, iar apoi la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Practica sa artistică se concentrează, într-un registru preponderent figurativ, pe portretistică și peisagistică, fiind inspirat de aspecte ale vieții de zi cu zi, experiențe metafizice, persoane pe care le întâlnește sau nostalgii privind meleagurile natale. Seria de lucrări reunite în expoziția „Life in progress” este realizată exclusiv la Aluniș, pe parcursul a aproape un an, de când Ruslan Cîrlan se află aici în rezidență permanentă și se va extinde pe durata proiectului cu încă câteva picturi, la care artistul va lucra live, la centrul de artă, transformând spațiul expozițional în propriul său atelier de lucru. O incursiune inedită în imaginarul unui artist cu o viziune a vieții profund spirituală, căruia schimbarea de reședință din Republica Moldova în România, via Marea Britanie, i-a potențat și mai mult capacitatea de creație și puterea de exprimare a propriei sale esențe. Alunișul are un efect aparte asupra celor care îl vizitează și cu atât mai mult asupra celor care îl locuiesc, iar acest lucru se vede în pictura lui Ruslan Cîrlan. Atent la mijloacele sale de expresie, care oscilează între hiperrealism oniric și abstracție gestuală, Ruslan Cîrlan propune un univers plastic plin de autenticitate, viu, ușor recognoscibil, cu amprentele unei dicțiuni interioare asupra spațiului și asupra construcției vizuale.» (Ana Sultana Cipariu)

Sabina Legănaru și Kira Hagi, în dialog vizual la Galeria Galateca

„Sintagma «sound of silence» constituie un paradox deliberat întrucât fără liniște nu am putea percepe sunetul sau, pentru a-l cita pe Alan Watts, «liniștea este originea sunetului, la fel cum spațiul cosmic este originea stelelor». Totodată, liniștea este premisa multor practici spirituale, care presupun retragerea în tăcere ca formă de asceză sau în vederea conectării cu sinele suprem. [...] Pe cât de vizibilă este deosebirea dintre cele două protagoniste ale dialogului vizual, ca practică artistică și abordare estetică – deosebire, de altfel, amplificată și de delimitarea spațială în care lucrările sunt dispuse în expoziție – pe atât de evidentă este, la amândouă, o anume tendință către o profundă explorare a sinelui. Dacă la Sabina Legănaru căutările interioare și sondările propriei biografii iau forma abstracției gestuale în pictură, la Kira Hagi acestea sunt documentate sub forma unui jurnal vizual ținut riguros pe parcursul a patru ani. Astfel, selecția de lucrări propune două parcursuri artistice distincte dar rezonante, reunite într-o autentică mărturie a expresiei personale și a devenirii de sine.” (Ana Daniela Sultana)

„Marilyn and the pink dog”, o nouă expoziție personală a artistului vizual Liviu Mihai

Interesat de repere estetice consacrate în arta contemporană, Liviu Mihai redă în discursul său vizual peisaje surprinzătoare, căprioare desprinse, parcă, din carpetele de perete, personalități istorice, respectiv icon-uri feminine - cum ar fi Marilyn Monroe - sau ogari de vânătoare (de unde și titlul expoziției). Aparent aleatorii, aceste asocieri inedite de subiecte denotă nu doar o vastă diversitate tematică, ci și o perspectivă amplă asupra imaginarului de inspirație suprarealistă cu care artistul operează. Amplasate pe fundaluri abstracte, secvențele narative din compozițiile lui Liviu Mihai au în distribuție personaje cărora, de cele mai multe ori, nu li se distinge foarte clar fizionomia feței, dar care fac trimitere către inconștientul colectiv. În practica sa artistică, caracterizată de o simbolistică bogată și de o cromatică intensă, Liviu Mihai abordează pictura de sorginte pop-art completată de inserții de colaj, în timp ce universul creației sale artistice este determinat de portretistică, reprezentări zoomorfe, precum și de lucruri sau evenimente care îl inspiră. Selecția expozițională cuprinde lucrări recente, din ultimii trei ani, unele dintre ele, de dimensiuni mai mici, fiind realizate chiar anul acesta, în Grecia, în stilul pe care artistul și l-a elaborat și rafinat de-a lungul a mai bine de două decenii de creație. Prin această nouă personală, Liviu Mihai asamblează, cu meticulozitate de orfevrier, frame-uri vizuale prin care putem accesa o societate tot mai mult persuadată și acaparată de mode, tipare și icon-uri.

„I’m not there”, la 2/3 galeria din Centrul Vechi

Solo show-ul „I’m not there” aduce împreună două serii fotografice realizate de John Divola: „Dogs chasing my car in the desert” (1996 - 2001) și „Vandalism” (1974 - 1975), precum și două dintre cărțile acestuia, publicate de MACK Publishing: „Vandalism” (2018) și „Terminus” (2021). Textul curatorial este completat de un interviu amplu și elocvent cu artistul despre influențele din practica sa artistică, despre relația dintre fotografie și timp sau dintre abstract și concret, despre discursul artei vizuale, respectiv noile direcții spre care se îndreaptă fotografia. Printre altele, acesta își amintește despre parcursul său artistic faptul că:  „La începutul anilor ’70, în Los Angeles nu existau muzee de artă contemporană și doar foarte puține galerii. Atunci când vedeam o pictură sau sculptură, era printr-o imagine fotografică.” Foarte interesant este că, în mod similar, în timpul lockdown-urilor recente, majoritatea expozițiilor online au prezentat, de fapt, tot reproduceri ale lucrărilor artiștilor, aspect care chestionează, de o manieră fascinantă, rolul și importanța fotografiei de-a lungul ultimelor decenii, dar și o anume ciclicitate. (Ana Sultana Cipariu)

Expoziția personală „Survival Dance” a graficianului Gabriel Caloian, la Galeria Senso

Un dans al supraviețuirii prin această perioadă marcată de pandemie presupune în primul rând o practică a decontaminării angoaselor și fricilor, iar Gabriel Caloian propune în grafica sa o deconectare de la cotidian prin imersia într-un imaginar de sorginte dadaistă, în care dicteul automat procesează toate trăirile sale. Fără intenția de a ne transpune în atmosfera de acum mai bine de un secol, Gabriel Caloian reușește să pună în corelație situația actuală cu cea din timpul Primului Război Mondial, când lumea avea să cunoască atât faimosul Cabaret Voltaire, cât și gripa spaniolă. Poate tocmai pentru că istoria este ciclică, imaginile poetice invocate în lucrările de grafică reunite în această expoziție sunt atemporale. Asocierea de personaje, obiecte și text din reprezentările lui Gabriel Caloian dau impresia de colaj, tehnică eminamente dadaistă, însă lucrările sale sunt „hipnografii” (termen provenit de la „hipnoză” și „grafie”), realizate într-o tehnică mixtă în care îmbină tuș, marker și vopsea acrilică, făcând trimitere mai de grabă la starea în care artistul se dedică actului creator. Titlul „Survival Dance” se revendică de la una dintre lucrările din selecția expozițională, care constituie totodată și o continuare a seriei „Morcovid”, recent expusă de Gabriel Caloian la galeria DANA din Iași.” (Ana Sultana Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508