AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Geometrie sacră și simbolism străvechi la Aluniș, în Munții Buzăului

Vineri, 24 iulie 2020, la Aluniș Art Center (Aluniș, nr.39, comuna Colți, județul Buzău), a avut loc, în prezența artiștilor și curatorului, vernisajul expoziției „Astral. Geometric. Ancestral”. Colectiva a reunit lucrări de ceramică (Victor Costache), pictură abstractă (Dinu Mihai Fălcoianu), gravură și instalație textilă (Smaranda Isar), într-un concept curatorial propus de Ana Sultana Cipariu. Pornind de la un dialog vizual între două generații diferite de artiști contemporani - duoul artistic alcătuit din Smaranda Isar și Victor Costache, pe de o parte și pictorul Dinu Mihai Fălcoianu, pe de altă parte – discursul curatorial explorează elemente de geometrie sacră și simbolism străvechi într-o interpretare contemporană. „Astral. Geometric. Ancestral” este cea de-a doua expoziție colectivă de arte vizuale a proaspăt inauguratului centru de arte, face parte din programul artistic conceput de fondatoarea Aluniș Art Center, Iulia Gabriela Sîrbu și poate fi vizitată în perioada 24 iulie – 17 septembrie 2020.

Expoziția „Astral. Geometric. Ancestral”, la Aluniș Art Center

Vineri, 24 iulie 2020, ora 18:00, la Aluniș Art Center (Aluniș, nr.39, comuna Colți, județul Buzău) are loc vernisajul expoziției „Astral. Geometric. Ancestral”. Expun într-un inedit dialog vizual între generații Smaranda Isar și Victor Costache, fondatorii brandului de obiecte din ceramică Design Neaoș, alături de pictorul Dinu Mihai Fălcoianu. Curatoriată de Ana-Daniela Sultana-Cipariu, selecția aduce în atenția publicului lucrări de ceramică, gravură, pictură, instalație textilă și design de obiect, care explorează „geometria sacră” și simbolismul străvechi într-o interpretare contemporană. „Astral. Geometric. Ancestral”, cea de-a doua expoziție colectivă de arte vizuale a proaspăt inauguratului centru de arte, face parte din programul artistic conceput de inițiatoarea și coordonatoarea proiectului Aluniș Art Center, Iulia Gabriela Sîrbu, și poate fi vizitată în perioada 24 iulie – 17 septembrie 2020.

Serie nouă de lucrări semnate de Maia Ștefana Oprea, la galeria AnnArt din București

Miercuri, 8 iulie 2020, între orele 16 - 20, la noul sediu al galeriei AnnArt din București (str. Andrei Mureșanu, nr. 1), are loc vernisajul expoziției „PE-TRECERE PENTRU MINE” a artistei vizuale supercontemporane (n.1987) Maia Ștefana Oprea. Curatoriată de  Ana-Daniela Sultana-Cipariu, expoziția aduce împreună lucrări de pictură pe pânză, tehnică mixtă și instalație-obiect, inspirate în mare măsură de un nou stil de viață și de o nouă viziune artistică, dobândite de Maia Ștefana Oprea odată cu stabilirea reședinței sale permanete în mediul rural. După un solo show în cadrul târgului de artă Vienna Contemporary (2019) și alte două expoziții la galerie, „Locus Neminis II” (2018), respectiv „Stivuire” (2016), cea de-a patra personală la AnnArt semnată de Maia Ștefana Oprea poartă titlul „PE-TRECERE PENTRU MINE” și poate fi vizitată  în perioada 8 iulie - 31 august 2020, de luni până vineri între orele 13 - 19 și în prima sâmbătă a fiecărei luni, între orele 11 - 15.  

ALIAJ, alianță și comunitate artistică

Dacă anul trecut reducerea considerabilă a bugetelor pentru cultură a zguduit condiția și așa precară a artistului contemporan din România, pandemia nu a făcut decât să alimenteze și mai mult o stare de incertitudine și nesiguranță, care presupune găsirea de noi soluții în ceea ce privește producția artistică și activitatea expozițională. În mod surprinzător și încurajator, însă, câteva proiecte interesante au apărut în ciuda vicisitudinilor lockdown-ului, asocierea spațiilor artist-run din București (ALIAJ) și primul eveniment al acesteia numărându-se printre ele. În plus, inițiativa se raliază unei tendințe mai ample apărute la nivel global drept consecință socială și economică a efectelor pandemiei, anume crearea de comunități. Însoțită de un text curatorial semnat de Marius Tănăsescu, expoziția „Scurt Circuit #1 // despre Apropiere și Îndepărtare” a avut loc online în perioada 9 mai – 12 iunie 2020 și s-a bucurat de o foarte bună audiență, pe de o parte datorită retragerii majorității oamenilor în privat, precum în perioada Biedermeier, pe de altă parte datorită participării unui număr impresionat de artiști locali și internaționali. (Ana-Daniela Sultana-Cipariu)

„Minunata lume nouă” a artei contemporane

Precum fiii lui Israel, care au rătăcit prin deșert până când vechile orânduiri s-au consumat pentru a putea păși într-o nouă paradigmă, despre a cărei prefigurare nu aveau nici cea mai mică idee, la fel și noi azi, contemporanii și supraviețuitorii acestei pandemii suntem puși în situația de a traversa o perioadă de adaptare și transformare, plină de incertitudini, la finalul căreia ne așteaptă o cu totul altă lume, într-un anume sens poate chiar „minunata lume nouă”. De mai bine de un veac, schimbări majore au fost prezise pentru începutul secolului al XXI-lea și al mileniului III în general (ambele marcate de anul 2001), dar abia acum unele dintre aceste previziuni pot fi observate și analizate.  Câteva coincidențe bizare leagă evenimente actuale de artă contemporană de vizionarii  Arthur C. Clarke și Stanley Kubrick.

Înainte și după haos

Menționam, într-un articol anterior, faptul că această criză - provocată de pandemia cu care ne confruntăm și care se răsfrânge, cu multiplele ei consecințe, și asupra artei contemporane - ne oferă, printre altele, prilejul de a reflecta asupra paradigmei neoliberale în care am trăit până acum, excedați de informație, stimulați de concurență, tentați să achiziționăm mai mult decât avem nevoie, contribuind la creșterea continuă economică și influențând, în acest fel, încălzirea globală și schimbările climatice. Firește că economia actuală scade dacă noi #stămacasă și cumpărăm doar strictul necesar, iar artiștii, fără de care întregul sistem de artă n-ar exista de fapt, sunt, dintre toți actorii care alcătuiesc scena de artă contemporană, cel mai grav afectați. Pe de altă parte tot ei, artiștii, alături de curatori și jurnaliști culturali, înglobând în practicile lor artistice, curatoriale și jurnalistice, comentarii critice la adresa neoliberalismului, sunt printre primii care au conștientizat și au preconizat impactul negativ, declinul și distopia pe care un continuu progres economic le presupune.  

Prima lună de carantină, primele contribuții Eco DosArt

A trecut deja o lună de la emiterea Decretului privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României; mai mult, perioada de carantină s-a prelungit cu încă o lună, iar acest răstimp de izolare și de introspecție ne dă tuturor de gândit asupra multor aspecte personale, sociale sau economice pe care poate le-am trecut cu vederea sau ignorat. Paradigma cunoscută până acum, impusă de neoliberalism - marcată de condiții de creștere continuă economică și de consumerismul excesiv, de poluare și de încălzirea globală, de competiție acerbă și de ritmul frenetic al vieții de zi cu zi - nu mai poate fi susținută. Incertitudinea și precaritatea își fac simțită prezența și în arta contemporană, indiferent de rolul pe care îl are fiecare: artist, galerist, curator, director de muzeu, organizator de târg de artă, etc. Ce alternative, ce feluri de a crea și de a expune sunt posibile în situația de față și în viitor? Proiectul de cercetare Eco DosArt este, după cum afirmă Mihai Zgondoiu, curatorul programului, „un prim pas de conștientizare și punere în practică a opt creatori români contemporani care vor încerca să rezoneze online, ecologic și responsabil prin artă și literatură”.

Arta eco de a trăi și de a crea

De câteva săptămâni am observat, în mediul digital, numeroase inițiative ale galeriilor, instituțiilor și târgurilor de artă care încearcă să mențină viu interesul publicului pentru arta contemporană în această perioadă de carantină. Atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, este nevoie câteodată de o criză pentru a conștientiza perspectiva de ansamblu, iar pandemia cu care ne confruntăm la momentul de față ne dă prilejul de a analiza și de a reimagina lumea artei și lumea în care trăim. Astfel, zilele trecute, într-un exercițiu de imaginație pentru un nou scenariu sustenabil și eco, am găsit inspirație la Maia Ștefana Oprea, artistă vizuală din zona supercontemporană (n.1987), cu o practică artistică și cu un stil de viață care se constituie în acest sens ca fiind o adevărată revelație. (Ana-Daniela Sultana-Cipariu)

Blestemul chinez și arta contemporană

Cea de-a 58-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția de anul trecut a purtat titlul „May You Live in Interesting Times”, o expresie apocrifă despre care se crede că ar fi un „străvechi blestem chinez”, dar care a circulat mai de grabă în Occident, în vremuri recente, decât în Orient, după cum explică într-o notă asupra titlului curatorul Ralph Rugoff. Acesta  îi enumeră printre personalitățile care au făcut trimiteri în discursuri publice la presupusul blestem chinez pe Albert Camus, Arthur C. Clarke, Bobby Kennedy și Hillary Clinton. Conceptul curatorial a mizat pe ideea că arta ne poate pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a reimagina aceste „vremuri interesante” în care trăim și astfel să putem transforma controversata frază dintr-un blestem într-o provocare pe care să o întâmpinăm cu entuziasm. Doar că Ralph Rugoff  a făcut acest statement în mai anul trecut, iar între timp o serie de evenimente naturale, sociale și politico-economice a luat o turnură catastrofală, lucru care i-a făcut pe vizitatorii bienalei să se întrebe dacă nu cumva acestea sunt chiar consecințele „blestemului chinez” invocat de curator. (Ana-Daniela Sultana-Cipariu)

Gregor Schneider sau arhitectura ca practică în arta contemporană

Câștigător al  marelui premiu Leul de aur al Bienalei de Artă de la Veneția în 2001, Gregor Schneider este un foarte cunoscut artist contemporan, ale cărui lucrări se cer experimentate, nu vizitate. Practica sa artististică - în care arhitectura joacă un rol esențial - este greu de etichetat, aflându-se la intersecția dintre artă conceptuală, process art, instalație site-specific și sculptură. Am experimentat pentru prima dată o instalație de-a sa la cea mai recentă ediție a decenalei Skulptur Projekte Münster, în 2017. După mai bine de o oră de așteptat la coadă în căldura verii (era iulie, iar vizitatorii aveau acces câte unu-doi maxim), am intrat curioasă în instalația-apartament cu titlul “N. Schmidt Pferdegasse 19 48143 Münster Deutschland“, montată în muzeul LWL-Museum für Kunst und Kultur. Recunosc, la momentul respectiv nu am înțeles prea bine multiplele referințe subtile la care artistul face trimitere și nici nu prea am rezonat cu ceea ce acesta transmite. Ulterior însă, am avut ocazia de a revizita practica artistului german Gregor Schneider și de a căpăta o nouă înțelegere asupra viziunii sale artistice.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508