AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Expoziții la ETAJ

Am ajuns prima oară la ETAJ artist-run space anul trecut în mai, la vernisajul expoziției lui Ştefan Botiş, „Fuck it, who cares!?”. Textul de prezentare al expoziției, printat pe A4, servea totodată drept cornet pentru semințe prăjite de floarea soarelui. La intrare erau suficiente astfel de texte-cornet, cu care fiecare vizitator se putea delecta. Cojile de semințe rezultate în urma consumului textului-cornet formau un covor pe podeaua de la ETAJ, decor în care Țâța, câinele casei, se plimba în voie. După această primă vizită a apartamentului devenit spațiu expozițional din București, str. George Enescu, nr. 43, am revenit aici destul de des, mai ales pentru că programul propus este unul foarte dinamic, aducând în atenția publicului o serie de artiști, în special din zona super-contemporary, care experimentează în acest cadru fără niciun fel de constrângeri, cu rezultate, de cele mai multe ori, spectaculoase. Dintre expozițiile memorabile care au avut loc aici anul trecut, îmi amintesc de „Unintended Consequences” semnată de Sorin Dan Cojocaru, „Loud silence of colors” a Teodorei Gavrilă, „RAFIN X”, personala lui Emil Cristian Ghita (Bubu) curatoriată de Raluca Nestor Oancea, personala „GASLIGHT” a Ruxandrei Tudoran, colectiva „Playing GOD, why?” sau personala Dianei Vasiliu „CIRCO[stanze] ”. Cel mai recent solo show găzduit la ETAJ a fost „Delirul” lui Eduard Bălaș, iar în februarie urmează personala lui Theodor Grigoraș.

Constelații familiale și moștenirea artistică Țipoia

O impresionantă retrospectivă Alexandru Țipoia (1914-1993), menită a comemora un sfert de secol de la moartea artistului, poate fi vizitată până pe 30 ianuarie 2020, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române din București. Alexandru Țipoia nu s-a bucurat în timpul vieții sale de o retrospectivă, ceea ce face ca această expoziție să fie cu atât mai meritorie, fără a fi, desigur, prima sau singura manifestare postumă dedicată artistului. În București, prima retrospectivă dedicată acestuia după moartea sa a avut loc în 1998 la Muzeul Național de Artă al României, iar în 2014 Academia Română a marcat Centenarul Alexandru Țipoia printr-un simpozion și o expoziție organizate tot la Biblioteca Academiei Române, demers însoțit de un catalog apărut la Editura Tracus Arte. Curatorul expoziției „Omagiu 25 Alexandru Țipoia” (în sensul primar al termenului, cel de administrator, îngrijitor, sau responsabil al unei case memoriale, colecții, muzeu, etc.) este fiul pictorului, George Tzipoia, de asemenea artist, care, alături de soția sa, Victoria Gloria Tzipoia, se dedică prezervării memoriei tatălui său. Împreună, din resurse personale, soții Tzipoia au reușit anul trecut să inaugureze la București, str. Lt. Aviator Gheorghe Caranda, nr. 79, Casa Memorială Pictor Alexandru Țipoia, în locuința în care acesta a trăit și a creat între anii 1940-1992.

Constelații umane în peisaje acvatice

Spațiul expozițional din Calea Victoriei 91-93, București, mi-a plăcut mereu pentru amplasarea sa avantajoasă: centrală, „la stradă”, cu posibilități de expunere care permit oricând o vizită pe principiul window shopping, independent de orarul de funcționare al galeriei 1001 Arte. Luna trecută, între 15 și 30 noiembrie 2019, a avut loc aici personala „The Fragile Balance of Human Constellations”, semnată de Suzanne Shortt și curatoriată de Cristian Cojanu, expoziție pe care am avut ocazia să o văd doar la vernisaj, pentru că imediat după am plecat pentru două săptămâni la Londra. Tocmai de aceea poate, gândindu-mă la expoziție, pictura artistei mi s-a părut a avea ceva britanic, amintind întrucâtva de cromatica lui David Hockney sau de peisajele lui Peter Doig. Această vagă impresie mi-a fost într-o oarecare măsură confirmată de background-ul personal și profesional al lui Suzanne Shortt, care se revendică spațiului canadian, acest stat relativ tânăr, atât de influențat istoric și politic de Marea Britanie.

Muzeul hegemonic din perspectivă chiliană

Pasiunea pentru cultura unei țări, alta decât cea din care provii, se poate naște din lectura unui autor originar din țara respectivă, din călătoria reală sau virtuală către acel spațiu geografic și, de ce nu, din arta oenologică sau culinară specifică acelei națiuni, la care avem acces mult mai ușor astăzi, în era globalizării. Am avut prilejul de a mă apropia de fascinanta cultură chiliană cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Chile, sărbătorită pe 18 septembrie și organizată anul acesta de către Ambasada Republicii Chile în România la Clubul Diplomatic din București. Ceea ce mi-a trezit însă cu adevărat interesul pentru Chile a fost Pavilionul Chilian din cadrul Bienalei de Artă de la Veneția, pe care l-am vizitat tot în luna septembrie a acestui an și care rămâne deschis publicului până pe 24 noiembrie. Curatoriat de Agustín Pérez Rubio, proiectul pavilionului poartă titlul „Altered Views” și constă în cercetarea realizată de artista chiliană Voluspa Jarpa, care își propune să chestioneze paradigma modernă, eurocentrică și colonială. 

Atmosferă de squat party cu influențe suprarealiste

Nume cunoscut pe scena artei contemporane locale și internaționale, cu precădere a street-art-ului, Obie Platon este un artist vizual a cărui practică gravitează între pictură murală, post-graffiti, video-mapping și instalație-obiect, cu tendința constantă de extindere a câmpului de exprimare artistică. Cel mai recent vernisaj al său din București a fost o manifestare cultural-artistică inedită din mai multe puncte de vedere: în primul rând locația (Palatul Maurice Blank, sediul fostei Ambasade a Statelor Unite ale Americii din strada Tudor Arghezi, nr. 9), pe urmă asocierea de muzici (un DJ set, un cvartet de coarde și interpretarea unei arii de Verdi de către o tânără soprană), modalitatea de expunere a lucrărilor și, nu în ultimul rând, publicul și invitații care au participat. Toate aceste elemente au contribuit la organizarea unui eveniment unic, cu care, asemenea unui moniker (graffiti realizat de obicei în cretă cerată pe trenurile de marfă) nu știi când ai să te mai (re)întâlnești.

Identitate individuală vs. identitate colectivă

Prolificul sculptor spaniol Lidó Rico recurge în practica sa artistică la mulaje în gips după propriul corp, pe care le integrează în instalațiile sale, alături de elemente realizate din cele mai diverse materiale precum poliester, sticlă, oglindă, lemn sau metal. Corpul uman, în special creierul, abordat dintr-o perspectivă științifică, documentată cu ajutorul unor reputați neurologi, este un subiect predilect al artistului și totodată tema expoziției „Brain inside(out)” de la Galeriile Carol din București, curatoriată de Raluca Băloiu. Extrapolând, personala lui Lidó Rico este și despre identitate individuală vs. identitate colectivă, asemănându-se oarecum cu problematica lungmetrajului „Joker”, regizat de Todd Phillips, cu Joaquin Phoenix în rolul principal, care încă mai rulează momentan în cinematografe. De exemplu, asocierea dintre creier și mână din instalația „Circuitos” (2016) simbolizează relația dintre mintea liberă și controlul social, constituind astfel o metaforă a manipulării maselor.

Detalii arhitecturale, plastice, politice și virtuale

Denumirea de ArtHalle sună destul de asemănător cu termenul de Kunsthalle (care este definit deseori ca un spațiu expozițional între muzeu și galerie), apropiere de foneme care m-a dus cu gândul la Kunsthalle Wien, însă cel din Karlsplatz, nu cel din MuseumsQuartier, care aduce împreună, pe lângă spațiul expozițional, un bar cu terasă și un restaurant. Deschisă la sfârșitul anului trecut de către cuplul artistic format din Diana Andrei și Dan Andrei, ArtHalle este un astfel de loc în București, care reunește o galerie de artă contemporană și o terasă, având în plan și deschiderea unui bistro. Locația din Budișteanu nr. 10 era oricum consacrată ca galerie, găzduind până acum câțiva ani UNAgaleria, spațiul expozițional al Universității Naționale de Arte din București, însă, ArtHalle, aflată acum la început de drum pe scena artei contemporane din București, va avea cu siguranță nevoie de timp să își formeze propriul public și propria identitate. În mod încurajator, activitatea expozițională a galeriei ArtHalle a început în forță cu proiecte ale unor cunoscuți artiști contemporani locali, precum expoziția „HUMAN BEHAVIOUR”, cu lucrări semnate de Matei Șerban Sandu și Radu Panait, personala lui Dragoș Bojin cu titlul „Sleep Stages” sau cea a lui Cătălin Geană, „Categoric”. Până pe 22 octombrie 2019 mai poate fi vizitată expoziția personală a lui Augustin Răzvan Radu, „The imminence of life in the sensitive shell”, pentru că în continuare, în perioada 25 octombrie - 24 noiembrie 2019, urmează „Undeniable Illusion of Pink”, expoziție personală Adrian Dică.

Sfârşit de septembrie cu Art Safari și Vienna Contemporary

Anul acesta s-a întâmplat ca două evenimente importante în arta contemporană, pe care le urmăresc pe axa București - Viena încă de la prima ediție a fiecăruia, să se suprapună ca perioadă de desfășurare la sfârșit de septembrie 2019: Art Safari și Vienna Contemporary. În Viena, această perioadă este foarte dinamică din perspectiva artei contemporane, având loc totodată și Parallel Vienna, un eveniment organizat ca și Art Safari, în fiecare an într-o locație diferită, dar și Curated_by, festivalul galeriilor vieneze. Atât Art Safari cât și Vienna Contemporary au pornit de la ideea de târg de artă, însă au reușit să transforme formatul tradițional într-o adevărată platformă educațională și curatorială, colaborând cu instituții publice, galerii, curatori și sponsori deopotrivă.

Expoziții în „roșu est-propagandistic”

Printre nuanțele acestei culori primare, care a fascinat din cele mai vechi timpuri, se numără și „roșu est-propagandistic”, o culoare pe care am regăsit-o recent în două expoziții prezentate la Veneția și la București. Seria roșie de picturi recente a lui Andrei Tudoran expusă la Ann Art în București m-a dus cu gândul la puternica instalație a lui Ricardo García, realizată în acrilic și asfalt și luminată în roșu, pe care am văzut-o luna trecută la Pavilionul Venezuelei de la Bienala de Artă de la Veneția în expoziția cu titlul „Metáfora de las tres ventanas. Venezuela: identidad en tiempo y espacio”, curatoriată de Oscar Sottillo Meneses. Lucrările semnate de Natalie Rocha Capiello, Ricardo García, Gabriel López și Nelson Rangelosky au fost expuse la câteva zile după momentul deschiderii bienalei (ceea ce a constituit oarecum un statement în sine), dar cromatica aleasă a contribuit negreșit la construirea uneia dintre cele mai puternice manifestări artistice de la bienală.

Expoziție feministă cu accente de misticism la Kunsthalle Bega

Într-un interviu acordat pentru MoMA în 2010, Marina Abramović povestește despre cum a trecut de la pictură la performance în practica sa artistică și că, dacă ar exista o ierarhie a artei, ar pune muzica pe primul loc, pentru imaterialitatea sa și performance-ul imediat după. Vernisajul unei expoziții este important, desigur, pentru ocazia întâlnirii cu artiștii, curatorul și echipa organizatorică, dar mai ales pentru performance-urile care pot avea loc în deschidere și care rămân pe durata desfășurării expoziției doar sub formă documentară, în cel mai bun caz. De curând, am avut ocazia de a lua parte la vernisajul celei de-a doua expoziții de la Kunsthalle Bega din Timișoara, colectiva cu titlul „lay me down across the lines”, curatoriată de Valentina Iancu, care a inclus în selecția sa artistică două performance-uri spectaculoase. Este vorba despre „Sisu”, un performance realizat de Sasha Ichim, care folosește corpul ca mediu de exprimare artistică și performance-ul Virginiei Lupu, care constă în practicarea unui vechi ritual vrăjitoresc, folosit pentru îndepărtarea fricilor.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508