Agenția de cArte

Asociația Breasla Actorilor organizează  în perioada 16 – 19 aprilie 2026, la Moinești, festivalul „Play on Hills – Spotlight on Youth | În Stare de Bine”, un eveniment dedicat tinerilor și comunității, care reunește spectacole de teatru, proiecții de scurtmetraje, intervenții artistice stradale, ateliere și întâlniri cu profesioniști din industria creativă. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

La 130 de ani de la nașterea sa, Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (A.P.L.E.R.), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, lansează joi, 16 aprilie 2026, ora 16.00, la sediul său din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, proiectul Tzara DADA, un proiect interdisciplinar inspirat de opera lui Tristan Tzara și spiritul avangardei europene, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (A.F.C.N.). Cu acest prilej se va lansa platforma web www.tzaradada.ro și se va vernisa expoziția Tzara DADA, curatoriată de Cătălin Davidescu și Monica Morariu, care va cuprinde panouri informative, periodice dadaiste și fotografii din colecția muzeului, precum și o instalație de desene și pictopoeme, realizată de Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu. Evenimentul se va deschide cu o conferință-dezbatere în cadrul căreia vor lua cuvântul Dalina Bădescu, Ioan Cristescu, Cătălin Davidescu, Cristinel Popa, Pavel Șușară și Ion Pop. Și pentru că în acest an aniversăm și 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, scriitorul Dan Mircea Cipariu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu propun, prin seria de pictopoeme din cadrul expoziției Tzara DADA, o reinterpretare a creațiilor și imaginarului sculptorului Constantin Brâncuşi printr-un filtru DADA. „Lumile, textele și formele posibile sunt la ele acasă atunci când apelăm la inconștient ori la hazard. Așa putem traduce, în manieră DADA, chiar și forme și lumi posibile din universul Brâncuși. Punem la lucru hazardul, subiectivitatea și dicteul automat! Actul creației devine o fărâmă necenzurată, poetică și artistică oferită celor care mai au nevoie de curiozități și incertitudini. Și putem trece astfel, spontan, de felul înțepenit, grandilocvent și iconic în care (ne) celebrăm marile noastre personalități artistice. Tzara și Brâncuși pot fi (re)descoperiți prin joc superior și ingenuitatea de a (re)experimenta”. (Dan Mircea Cipariu) „Pictopoemele desenate în cheie DADA, nu urmăresc să ironizeze sau să relativizeze opera lui Constantin Brâncuși. Ele propun o reconsiderare a dimensiunii experimentale care traversează actul creator modern. În proximitatea avangardei istorice, Brâncuși nu apare ca o figură izolată, ci ca un artist implicat într-un climat intelectual și artistic fertil, în contact cu personalități precum Tristan Tzara, Marcel Iancu, Francis Picabia sau Marcel Duchamp. Din această perspectivă, actul creator se conturează ca un teritoriu deschis, aflat între hazard, reflecție și libertate.” (Mihai Zgondoiu) Evenimentul se va încheia cu proiecția spectacolului filmat Tzara arde și DADA se piaptănă (Fantoma de la Elsinore) de Ion Pop, Ștefana și Ioan Pop-Curșeu. În cadrul proiectului Tzara DADA, co-finanțat de AFCN, A.P.L.E.R. va organiza, în București și în țară - la Oderheiu Secuiesc, Dumbrăveni (Suceava) și Giurgiu, zone defavorizate cultural, ateliere de scriere și lectură creativă dedicate adolescenților, lecturi publice cu poeți consacrați, tururi ghidate, expoziții, conferințe și un spectacol multimedia. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al proiectului TZARA DADA.

Miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovari nr. 7, de Ziua Mondială a Artei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – prezintă proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de invitatul special Florin Iaru. Mike Godoroja & Blue Spirit vor susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. „Marfă cu diamante” este totodată un demers adresat publicului tânăr, prin ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru la care au participat adolescenți din 5 zone defavorizate cultural din București (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Străulești). Patru liceeni de la atelierele de scriere creativă, Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu, sunt invitați să citească poemele lor în secțiunea „Diamante din Cartier” a show-ului de la Sala Teatrelli – CREART.

Joi, 16 aprilie 2026, de la ora 19:00, Sala Mare a Filarmonicii Brașov devine spațiul unei întâlniri muzicale de amploare, în care una dintre cele mai cunoscute și iubite lucrări din istoria muzicii va prinde viață: Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, cu celebra sa „Odă a Bucuriei”. Sub bagheta dirijorului Daisuke Soga, Orchestra Filarmonicii Brașov propune un concert vocal-simfonic care reunește forțe artistice din România și Japonia, într-o construcție sonoră amplă și emoționantă. Alături de orchestră vor evolua Corul Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, pregătit de dirijorul Eduard Dinu, precum și Membrii Asociației Simfonia a IX-a din Musashino, Japonia, contribuind la această interpretare colectivă a unei lucrări simbol pentru ideea de unitate și fraternitate.

Galeria Kulterra are plăcerea de a anunța deschiderea expoziției personale „Filcăi” semnată de Liviu Alexa, un proiect artistic care recuperează și reinterpretează un artefact cultural marginal, plasat la intersecția dintre memorie colectivă, subcultură și imaginar vizual contemporan. Expoziția pornește de la fascinația artistului pentru universul cărților de joc și pentru potențialul lor simbolic, fiind inspirată atât de iconografia tarotului reinterpretată de Salvador Dalí, cât și de jocul tradițional Filcăi, specific Transilvaniei. În acest context, demersul artistic devine o formă de recuperare culturală și de resemnificare a unor imagini și practici aflate la limita dintre uitare și supraviețuire.

Dan Mircea Cipariu a formulat un reper teoretic al atelierului, pornind de la propria cercetare doctorală: „Imaginea poetică este o reprezentare imaginară a posibilului. Posibilul poate fi real, ficțional sau aparent. Imaginea este o reprezentare purtătoare de semn, semnificație și simbol, prin intermediul căreia sunt formate sau deformate imagini interioare, imagini mentale conștiente sau inconștiente, imagini mitologice, imagini culturale. Mai întâi avem un proces interior. Acest proces interior este cel mai spectaculos atunci când scriem literatură, mai ales poezie. Noi traducem zi de zi tot ceea ce ne înconjoară. Traducem, transferăm sau proiectăm o imagine a lumii și o imagine a eului profund. Imaginea poetică se constituie la intersecția dintre memorie, intuiție, gândire și limbaj. Orice creator urmează un traseu: formează la început o imagine poetică fondatoare, iar dacă nu e una fondatoare, atunci deformează ore reformează o imagine poetică. Trebuie să vedem ce imagini poetice declanșatoare avem, pentru că ele vor fi multiplicate, deformate și reformate prin lentilele intuiției, ale memoriei și ale limbajului. Un poem vrea alt poem, cum spunea Eliot. Nu ca obiect în sine, ci ca parte a unui circuit continuu al imaginii poetice, care evoluează și se transformă. Vocea noastră interioară nu este fixă. Este un proces. Este vocea mea de astăzi, dar mâine poate fi alta. Trebuie să scriem constant pentru a o descoperi. Ajungem să înțelegem ce este bun în poezie și prin ceea ce înțelegem ori conștientizăm că nu este bun pentru poezie.”

Paștele nu vine doar cu tradiții, ouă încondeiate, iepurași și mese îmbelșugate, ci, uneori, și cu acele întrebări simple și directe pe care copiii le pun cu o candoare absolută: ce sărbătorim, cine e Dumnezeu, ce înseamnă toate aceste obiceiuri? Sunt momente în care curiozitatea lor poate deschide discuții profunde, care vor continua să reverbereze în sufletul lor mult după această sărbătoare. Editura ap! (ACT și Politon) aduce în atenția părinților și a bunicilor o serie de cărți ce abordează credința și sensul vieții, într-un moment în care copiii se bucură de atmosfera de sărbătoare. Pentru părinți, aceste cărți devin instrumentele utile în timpul unor conversații despre ritualuri, tradiții și Dumnezeu, menite să le hrănească celor mici curiozitățile.

Ce rol joacă poveștile clasice în formarea noastră psihologică și în felul în care ne raportăm la noi înșine, la ceilalți și la propriul parcurs? Ce ne spun, în mod specific, basmele românești despre tiparele noastre profunde și în ce măsură pot fi ele citite ca o formă de sondare a inconștientului nostru? Aceste întrebări au dat naștere unui demers psihanalitic colectiv și volumului A fost odată ca niciodată... Eseuri de psihanaliză a basmului românesc, recent lansat la Editura Trei, în colecția „Psihanaliza contemporană”. Colecția de eseuri aduce mai multe premiere relevante în spațiul cultural românesc, reprezentând unul dintre primele demersuri consistente de psihanaliză aplicată asupra basmului românesc și a investigării trăsăturilor poporului român, prin intermediul acestei legături puternice între generații. 

În cadrul proiectului „Marfă cu diamante”, adolescenți din cinci zone defavorizate cultural ale Bucureștiului – Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Pajura și Străulești – participă, până la sfârșitul lunii mai, la ateliere de scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Din aceste întâlniri se conturează nu doar un exercițiu literar, ci un proces real de formare artistică, bazat pe rigoare, dialog și sinceritate critică. O parte dintre participanți: Rebecca Maria Cîrcea, Denisa Pleșca, Ioana Maria Vasilescu și Ștefan Matei Marinescu vor citi în secțiunea „Diamante din Cartier” în cadrul celui de-al doilea show multimedia de poezie și blues “Marfă cu diamante”, organizat la Sala Teatrelli – CREART, miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, de Ziua Mondială a Artei. „Marfă cu diamante” este un proiect inovator de promovare a literaturii contemporane prin lansarea, în premieră, a primului album de poezie românească pe Spotify, Apple Music și YouTube Music, alături de platforma interactivă www.marfacudiamante.ro care integrează texte, audio și video poetry. „Marfă cu diamante” este organizat de Asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. Co-producător: Radio România Cultural. Miercuri, 15 aprilie 2026, ora 19.00, la Sala Teatrelli – CREART din București, Piața Lahovari nr. 7, de Ziua Mondială a Artei, cel mai vechi și activ grup poetic din România – MARFĂ – prezintă proiectul „Marfă cu diamante”, în cadrul unui show multimedia de poezie și blues. Grupul poetic MARFĂ, format din Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu, este însoțit pe scenă de invitatul special Florin Iaru. Mike Godoroja & Blue Spirit vor susține muzical acest show cu piese noi scrise pe versurile celor 5 poeți ai grupului. Live VJ-ing și video poetry: Mihai Zgondoiu. Curator: Ana Daniela Sultana. Producător: Anamaria Spătaru. Spectatorii vor putea primi autografele autorilor pe volumul „Marfă cu diamante”, publicat la Editura Vellant. Intrarea: liberă, în limita locurilor disponibile (puteți solicita invitații la adresa de email: office@agentiadecarte.ro până vineri, 10 aprilie 2026, orele 12.00).

"Ca formă originară și simbol cosmogonic, oul traversează culturile lumii cu o constanță remarcabilă. De la mitologiile egiptene, grecești sau hinduse, până la tradițiile din Asia și Europa de Est, oul apare ca matrice a lumii, ca spațiu închis din care se naște totul. Artur Gorovei menționa că „Egiptenii îl adorau pe zeul Knef, a cărui statuie purta un ou în gură. Perșii credeau că, în vâltoarea haosului, apărau un ou, pe care Noaptea îl acoperi cu aripile ei, îl cloci, și din ou ieși lumea: Soarele și Luna se ridicară în sus, Pământul se lăsă în jos. Indienii, fenicienii, ca și israeliții, considerau oul ca principiu al Creațiunii. [...] Grecii, romanii aveau aceeași credință; filosofii lor vorbesc despre crearea lumii ab ovo.”  În tradiția creștină, această simbolistică se reconfigurează în jurul misterului pascal. Oul devine imaginea mormântului care conține viața, iar spargerea lui semnifică învingerea morții prin înviere. Ritualul ciocnirii ouălor, păstrat în cultura populară, nu este doar un gest festiv, ci o dramaturgie simbolică a regenerării, o reafirmare a vieții, a Adevărului și a Binelui. Practica încondeierii ouălor, răspândită în spațiul românesc, funcționează ca o formă de scriere ritualică. În acest context simbolic și tehnic se situează expoziția artistei Mariana Andone Rotaru, care reinterpretează tradiția încondeierii printr-o practică contemporană centrată pe oul de struț.  Conceptul expoziției „OVOGRAFIE” explorează oul ca unitate de măsură a genezei și ca obiect care conține în sine întregul univers, protejat de o coajă pe care artista așază, cu ceară și rigoare, hărți ale memoriei noastre colective. Vernisajul, plasat strategic în temporalitatea ritualică a Joii Mari, suprapune actul artistic peste tradiția vopsirii ouălor, transformând spațiul expozițional într-un nexus al memoriei colective și al expresiei contemporane. Selecția de lucrări propune astfel o dublă (re)citire: pe de o parte, ele conservă memoria unor tehnici și simboluri arhaice; pe de altă parte, ele deschid calea către o explorare contemporană a formei, a fragilității și a transparenței. Prin acest procedeu, coaja (inițial protectoare) este perforată, vulnerabilizată,  dar și transformată într-un filtru al luminii." - Ana Daniela Sultana