Agenția de cArte

„Trecut-au anii 2023” continuă tradiția expozițiilor outdoor găzduite la începutul toamnei de Muzeul Municipiului București la Palatul Suțu [expoziții gen „then and now”] cu fotografiile lui Andrei Bîrsan din 2003 refăcute în zilele noastre de Alexandru Iordan, Andrei Bîrsan, Andrei Pîslaru, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Camelia Stan, Cristian Malide, Dan Șendroiu, Daniel Mihai, Dragoș Oproiu, Eli Driu, Eliza Breajen, Florian Marin, Gabriel Cristea, Gabriela Mihăilă, Ioana Bănică, Ioan Herișanu, Lucia Spirea, Luciana Gingărașu, Mădălina Macovei, Mihaela Bîrsan, Mihai Petre, Oana Hagiescu, Paulina Șelaru, Radu Iacob, Răzvan Pașol, Sabin Prodan și Sorin Panait, care expun cu bucuria de a fotografia în zilele noastre. Vernisajul, la care sunt invitați să participe toți cei care doresc să afle cum a evoluat orașul pe parcursul ultimelor două decenii, are loc cu ocazia Zilelor Bucureștiului, în ziua de joi, 14 septembrie 2023, ora 18.30, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).

”Hermetica mirabilis”, autor Daniel Pișcu Daniel Pişcu s-a născut la 20 iunie 1954, în oraşul Lupeni, Hunedoara. Trăiește în Brașov. Absolvent în 1979 al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea Bucureşti. Profesor și bibliotecar. Membru al Cenaclului de Luni. Prezent în antologii de poezie, în ţară şi în străinătate. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și PEN România. A scris cărțile: Aide-mémoire, Scrisorile de acasă (premiul USR - Asociaţia Braşov, premiul pentru poezie la Festivalul „George Coşbuc”, Bistriţa-Năsăud), Titlul poemului este aforism (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Poveste de iubire iubire (Mă chemau păsările), două ediții, Game (premiul revistei Tiuk!), ediția a II-a, sonoră, Cel mai mare roman al tuturor timpurilor (premiul revistei Tiuk!), Jucătorul de cărţi, Puţină adrenalină, Piaţa Sfatului/ La mele (eseuri), Poemul lui Nokia, Per amorem, Halucinogene, Haide – memmorie!, Efecte. Femeia femeie (poeme, ediție sonoră).

La invitația Radio România Cultural, pe 11 septembrie 2023, la Teatrul Național din București, Gigi Căciuleanu a readus atmosfera Nocturnelor. A fost o călătorie emoționantă, de neuitat. În sală au fost artiști, prieteni care au văzut Nocturnele, dar și tineri pe care această evocare nu numai că nu i-a plictisit, ci chiar i-a fermecat. Căci nu poți rămâne indiferent la talentul de povestitor și la umorul fin al uriașului Gigi Căciuleanu, nici la splendoarea dansurilor lui cu Miriam Răducanu care au fost proiectate pe ecran, unele dintre ele fiind prezentate în premieră. Dansul, “ca un fel de carne sfâșiată din tine”, după cum îl simțea coregraful pe atunci, dansul acela a păstrat toată emoția, puterea, eliberarea și le-a transmis sălii și acum. La primul Nocturn, la propunerea lui Andrei Șerban, pe scenă a fost și actorul Virgil Ogășanu, care a spus monologul din Revizorul, de Gogol, cu un succes nebun. Monolog pe care nu l-a uitat și l-a reluat și la performance-ul din 2023. Același succes, căci marele actor și-a păstrat farmecul și forța interpretativă, iar textul, actualitatea. Vai, câte personaje din lumea noastră nu am văzut, din nou, în el!

Asociația Culturală OpenArt și Muzeul Național al Literaturii Române din București organizează, în perioada 11 – 17 septembrie 2023, cea de-a XII-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie și a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB). TNCP este co-finanțat de AFCN (Administrația Fundului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din Românnia), Opera Scrisa.ro, Euro CulturArt În cadrul celei de-a XII-a ediții a Târgului Național al Cărții de Poezie au fost invitate cele mai reprezentative edituri care publică poezie pentru a organiza lansări de carte și dezbateri. Iubitorii de poezie din Capitală sunt așteptați să ia parte la evenimente în cadrul FIPB 2023 în 14 spații culturale cunoscute: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Muzeul Național al Literaturii Române – sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8, Muzeul Național al Literaturii Române – sediul din Calea Griviței 64-66, Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Cărturești Verona, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, ARCUB, Librăria franceză Kyralina, Muzeul Național Cotroceni, Institutul Italian de Cultură, Institutul Cervantes din București, Biblioteca Metropolitană București, Londohome, Teatrul Dramaturgilor Români. Cea mai ambițioasă ediție de până acum, Târgul Național al Cărții de anul acesta, dar și Festivalul Internațional de Poezie București stau sub semnul cunoscutei parafraze după Cicero: inter arma silent musae? – un exercițiu ambițios de a celebra puterea poeziei și, in extenso, a literaturii, și o pledoarie pentru eternitatea muzelor care au puterea de a inspira artele și cuvântul liber, chiar și în vremurile tulburi și dificile de azi, în care, de doi ani de zile, auzim ecoul unui război la frontiera de nord a țării. „Pentru această reușită țin să le mulțumesc tuturor partenerilor instituționali ai proiectului, precum și fiecărui profesionist care și-a pus energia în realizarea programului din cele șapte zile ale evenimentului. Sunt convins că iubitorii de literatură vor găsi în programul divers și ambițios momente și evenimente care să satisfacă toate gusturile, de la cei mai tineri cititori, la cei experimentați, de la cei mai severi în aprecieri până la cei pentru care literatura e un modus vivendi sau la cei care acum se pot regăsi în ea”, a declarat Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Național al Literaturii Române, organizatorul evenimentului. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al TNCP.

Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați dirijori ai lumii, Vladimir Jurowski revine la București alături de Orchestra Operei de Stat Bavareze pentru a susține două concerte în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii. Cele două evenimente fac parte din seria „Mari orchestre ale lumii” și vor avea loc miercuri, 13 septembrie ora 20:00 și joi, 14 septembrie 2023, ora 19:30, la Sala Mare a Palatului.

Muzeul Municipiului București vă invită, în cadrul Zilelor Capitalei, la vernisajul expoziției „Aspecte ale periferiei Bucureștiului în perioada interbelică”, eveniment care va avea loc vineri, 15 septembrie 2023, ora 18.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2). AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

„Toamnă Româno-Italiană”, proiect inițiat de Asociația „Universul Prieteniei” Iași, a debutat în 2016, fiind conceput ca un duplex cultural desfăşurat la Torino, Ivrea, Milano, Roma şi la Iaşi, în parteneriat cu Consulatele de la Torino și Milano și cu Ambasada României în Republica Italiană de la Roma. La ediția a VII-a, în 2022, a avut parteneri Academia României la Roma și Institutul Cultural Român, scopul proiectului fiind promovarea culturii şi a tradiţiilor româneşti, oferind astfel o identitate familiilor stabilite în diaspora italiană. În data de 22 septembrie 2023, ora 18.30, la Consulatul General al României la Torino, iubitorii de literatură sunt invitați la o întâlnire cu poeta Rodi Vinau, în calitate de traducătoare și autoare, dar și cu scriitoarea Adriana Ungureanu. Se va prezenta volumul colectiv bilingv - Sufletul cuvântului/Anima della parola - în care se regăsesc 7 poeți români, membri ai Uniunii Scriitorilor din România și 7 importanți poeți italieni, creațiile acestora fiind traduse de Rodi Vinau, și volumul bilingv de poezie – nu ucide cuvântul/non uccidere la parola. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

O tânără dornică să ajungă în celebra trupă de dans a irlandezului Michael Flatley e nevoită să revină în țară înainte să afle rezultatul probelor date la Dublin, când primește un sms referitor la un accident al mamei sale. Tânăra nu ajunge decât la înmormântare, după care se încăpățânează să afle dacă cineva i-ar fi dorit moartea mamei și de ce. Din scotociri în arhive, sunt scoase la lumină secrete sumbre de aproape o jumătate de veac. Prin destinul a trei generații de femei - mamă, fiică, nepoată - sunt desfoliate realitățile unei Românii postbelice în care s-a înstăpânit comunismul, s-au fărâmat destine, s-au născut speranțe, s-au schimbat structuri și s-a născocit o revoluție pe care nimeni n-o înțelege. Fiecare generație are visele ei pe care e nevoită să și se constrângă.

În așteptarea unui nou sezon teatral, vara s-a consumat la umbra amintirilor lăsate de festivalurile de teatru din ultimele luni. Un continuum de sărbătorire și comuniune a animat orașe, a inițiat apropiere între comunități, a deschis dialoguri, a pus în contact teatre, a revitalizat serile și zilele spectatorilor de pretutindeni și de toate vârstele. Artă, profesionalism și renume au fost cuvintele cheie ale unei noi revigorări pentru lumea spectacolului. Sub greutatea unor nume precum: Eugenio Barba, Simon McBurney, John Malkovich, Tiago Rodrigues, Julie Deliquet Welfare, Alexander Zeldin, Radu Afrim, Jan Fabre, Dimitris Papaioannou, Marina Davydova, Luis de Tavira, Toshiki Okada, Alexander Zeldin, Julien Gosselin, Joël Pommerat, William Kentridge ș.a., s-a trasat direcția unui an teatral dinamic, preocupat de poveștile care invită la transformarea sinelui și a societății în ritmul prezentului.

În mod paradoxal, cea mai prestigioasă revistă științifică din lume și cea mai longevivă totodată (apare din 1869) se numește „Nature”. Paradoxul provine din vechea polemică știință vs. natură, actuală și la momentul de față, discuție care nu a dus la un consens nici până în ziua de azi, continuând să atragă de fiecare dintre tabere adepți vehemenți care să polarizeze subiectul. În acest context, într-o perioadă de supertehnologizare precum cea pe care tocmai o traversăm, o retragere în munți poate trece drept o acțiune subversivă sau, oricum, una împotriva curentului, un gest radical. Însă, există de fapt o tendință tot mai pronunțată în acest sens în lume, căci se coagulează pe tot mapamondul comunități rurale în care comuniunea cu natura să fie restabilită, o anume autonomie energetică dobândită și o condiție ecologică neapărat împlinită, fără însă a renunța la conexiunea la internet, desigur. În acest registru se încadrează și satul Aluniș din Munții Buzăului, un loc în care tehnologia și natura, istoria și legenda, tradiția și ecologia se întrepătrund, germinând o nouă obște, bazată pe afinități și valori comune. În „Aluniș Eco LiterArt” au fost folosite practici și intervenții non-invazive într-o estetică a efemerității (inscripțiile realizate de Mălina Ionescu și Andreea Medar, deși vizibile doar cu ajutorul lămpii UV se vor estompa și, în cele din urmă, șterge, chiar dacă poate mai lent decât intervențiile cu cărbune și cerneală ale Maiei Ștefana Oprea), ambele video-performance-uri rezultate în urma rezidenței de creație aducând zidurile Alunișului în spațiul expozițional de la ATELIER 030202. Cele trei artiste invitate în proiect au sondat capacitatea versatilă a artei vizuale de a se asocia cu textul, recurgând la citate literare în lucrările realizate la Aluniș, într-un limbaj propriu: la Andreea Medar și Mălina Ionescu este vorba chiar de un alfabet secret pe care îl utilizează și în alte contexte, iar la Maia Ștefana Oprea, este vorba de grafia sa îmbinată cu un stil conceptual de life drawing. La rândul lor, cei trei poeți participanți au fiecare o relație aparte cu artele vizuale: Ioana Iuna Șerban este curatoare la MARe/Muzeului de Artă Recentă, Dan Pleșa a curatoriat Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus / Cristina Șoiman și Traversare / Daniel Bălănescu, iar Florina Zaharia a participat în mai multe proiecte similare, Eco dosART fiind un exemplu elocvent. O sinergie, deci, a textului literar cu noile media, a naturii cu tehnologia și a ecosofiei cu biografiile subiective ale artiștilor. (Ana Daniela Sultana)