Agenția de cArte

Agenția de cArte
38551 ARTICOLE16 COMENTARII

„Persepolis”, proiecție specială în memoria lui Marjane Satrapi, în trei cinematografe din România

Într-un moment în care lumea culturală internațională îi aduce un ultim omagiu lui Marjane Satrapi, trei cinematografe din România invită publicul să redescopere filmul care a transformat experiența personală a autoarei într-o poveste universală despre libertate, identitate și maturizare.  În weekendul 27–28 iunie 2026, Persepolis va fi proiectat la Cinema ARTA din Cluj-Napoca (sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00), Cinema Apollo111 din București (sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00) și Cinema Studio Timișoara (duminică, 28 iunie, ora 20:00), în cadrul unui eveniment special dedicat uneia dintre cele mai importante voci ale culturii contemporane.

Pianul Călător 2026 ajunge în sala care a văzut totul. Pianistul Horia Mihail concertează la Ateneul Român

Turneul Național Pianul Călător, ediția a 16-a, susținut de pianistul Horia Mihail, își încheie itinerariul pe 29 iunie, ora 19:00, pe scena Ateneului Român din București, după un parcurs prin întreaga țară. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Tabăra de Creație și Re – Creație „BUȘTENI – Poarta Bucegilor”, ediția a XVIII-a

Asociația culturală „Universul Prieteniei” Iași organizează de ceva timp, mai precis de 18 ani, în diferite localități din țară, tabere de creație la care participă scriitori, artiști plastici, muzicieni, având ca scop promovarea patrimoniului cultural, facilitând întâlnirea membrilor şi în plan real, nu doar în cel virtual, realizând adevărate punţi spirituale între oameni.   Tabăra de Creație și Re - Creație „BUȘTENI – Poarta Bucegilor”, ediția a XVIII-a, are loc în perioada 29 iunie - 4 iulie 2026, având în program diverse întâmplări culturale, marcând și „majoratul” asociației organizatoare.

GRO(O)VE ajunge la FITS 2026: spectacolul-eveniment creat de Radu Afrim, în două reprezentații la Sibiu

GRO(O)VE s-a născut în octombrie 2025, cu o singură și clară misiune: de a marca începutul unei sărbători teatrale – Festivalul Național de Teatru. Conceput ca un eveniment unic de Radu Afrim (regizor asociat al FNT 2025), secondat de coregrafa Andrea Gavriliu și de scenograful Cosmin Florea, spectacolul GRO(O)VE a fost prezentat în data de 17 octombrie 2025, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național București și și-a asumat să trăiască total, într-o singură seară, cât pentru o stagiune întreagă. 

TRADIȚII, ÎNTRE VECHI ȘI NOU. Expoziție la Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 1 iulie 2026, de la ora 18:00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției Tradiții, între vechi...

COVOR PLANTE POEZIE #3 continuă exercițiile de aprop(r)iere

Există cuvinte care nu descriu un sentiment, ci un teritoriu. HASRET este unul dintre ele. La jumătatea celei de-a treia ediții, COVOR PLANTE POEZIE continuă exercițiile de aprop(r)iere printr-un performance dedicat unei forme paradoxale de apropiere: relația cu ceea ce nu mai poate fi atins, dar rămâne prezent. Sâmbătă, 27 iunie, ora 19.00, la Obor Amor, prezentăm HASRET, un performance aflat la intersecția dintre poezie contemporană, dans și muzică live, construit în jurul unui cuvânt de origine turcă. Hasret desemnează dorul pentru cineva sau ceva aflat dincolo de posibilitatea întoarcerii. Nu nostalgia unui trecut pierdut, ci o legătură care persistă prin distanță, timp și transformare.

Lucruri care nu se schimbă, dar nu sunt niciodată la fel

Mi-aș dori ca politicienii români de azi să fi citit măcar câteva dintre operele literare din programa școlară. Mi-aș fi dorit și ca ei să fi mers măcar la zece concerte, șapte expoziții, cinci piese de teatru și trei filme românești pe an. Nu neapărat să se culturalizeze, ci doar să înțeleagă că viața e mai complexă decât cea ordonată de decrete, ordonanțe de urgențe, legislație și putere. O politică (oricât succes economic pe cap de locuitor ar avea) nu poate intra în conștiința cetățeanului exclusiv prin discursuri de lemn, adesea agramate. Mai ales când conștiința și sensibilitatea sunt ferecate de pe bancă, excluzând emoția autentică, îndoiala, autoreflexivitatea. Adică umanitatea. Ce vreau să spun cu asta e că nu e suficient ca în școală să spargi baremuri la matematică, fizică și chimie. Toate devin inutile dacă nu se întorc însutit asupra comunității, dintr-o perspectivă universală, asupra noastră înșine. Iar umanitatea nu răzbate niciodată la lumină exclusiv economic. Toate sunt importante, fără îndoială, însă știința fără conștiință e ruina sufletului. Scriu asta oarecum tulburat de incursiunile pe care le-am făcut prin liceele din toată țara. Numărul celor care citesc, ascultă sau văd e foarte mic. Numărul celor care răsfoiesc lumea digitală, în căutarea unui drog mai puternic decât cel consumat în secundele anterioare este în creștere. Asta nu înseamnă că numărul acelora care-și antrenează creierul pentru înțelegere și emoție umană scade, ci doar că procentul lor se micșorează.

Oglinda și drumul

Cîndva Stendhal a spus despre roman că ar fi „o oglindă purtată de-a lungul unui drum”. O definiție cît se poate de satisfăcătoare pînă spre mijlocul secolului 20. Adică pînă cînd oglinda lui Stendhal a început să se uite în oglindă. Și asta cu mult înainte de marotele post-modernismului parodic și autocontemplativ. Obsedat de stil și de problemele „scriiturii” Flaubert visa încă din secolul 19 să scrie un roman despre nimic, adică fără subiect. Un roman care să se susțină numai și numai prin stil. A încercat și n-a izbutit? Nu știm. A spus asta doar ca să epateze sau ca să se țină la distanță de romanele foileton care inundau piața cu subiecte senzaționaliste? Poate. Oricum încă din secolul 20 oglinda lui Stendhal prinde să se crape, cînd nu se sparge de-a dreptul sau se deformează ca oglinzile din bîlciuri, încît Tomas Mann constată exasperat că sînt date drept romane texte care au tot mai puține legături cu romanul clasic. Același Thomas Mann însă împinge romanul spre eseu în Muntele vrăjit, cu celebrul duel de cuvinte dintre Settembrini și Naphta, care se încheie cu sinuciderea celui de-al doilea, și în paginile despre muzica lui Adrian Leverkühn, compozitorul care și-a vîndut sufletul diavolului, din Doctor Faustus.

”Templul Reginei Vioară”: O întoarcere acasă, la Cărbunești, a maestrului lutier Dumitru Cărbunescu

Sâmbătă, 27 iunie 2026, de la ora 11:30, curtea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din comuna Cărbunești va deveni spațiul unei restituiri culturale grație inițiativei private a profesoarei Raluca Dragomir care va face posibilă dezvelirea unei plăci memoriale dedicată maestrului lutier care a reușit să modeleze lemnul, transformându-l în poezie acustică. Dumitru Cărbunescu a dăruit lumii 400 de viori, 30 de viole și trei violoncele, inclusiv trei nestemate model Guarneri create pentru George Enescu, viori menite să plângă și să râdă românește.

Eforie Colorat, ediția VI: șase ani într-un oraș pe care România încă îl redescoperă

Vara la Eforie Sud înseamnă seri petrecute în Grădina Cinemascop. Eforie Colorat deschide un nou sezon de evenimente culturale și timp petrecut împreună. Între 4 iulie și 23 august, vizitatorii sunt invitați să redescopere Eforie Sud prin filme, artă contemporană, muzică, ateliere și povești ale oamenilor care îi dau viață. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Noutati