Maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu, propune pentru seria de concerte de la Sala Palatului, adusă la standarde acustice performante, 27 de evenimente de excepție susținute de 16 orchestre de prestigiu din România și din întreaga lume, într-o ediție ce va marca 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român George Enescu. Alături de numeroase opusuri enesciene, în buna tradiție a festivalului, în program se vor regăsi și lucrări celebre, compuse de Mahler, Rahmaninov, Beethoven, Mozart, Ravel, Wagner, Brahms, Ceaikovski, Șostakovici, Stravinski, Sibelius, Bruckner, Dvořák, Schumann, Liszt, Grieg, Debussy, Richard Strauss, Bartók, dar și lucrări prezentate în primă audiție.
”Emoțiile mari ale celor mici”, de Alyssa Blask Campbell și Lauren Elizabeth Stauble
„Imaginați-vă o lume în care ne putem trăi emoțiile fără a fi copleșiți de ele, deoarece avem instrumentele necesare pentru a le regla și procesa”, este premisa de la care Alyssa Blask Campbell și Lauren Elizabeth Stauble, autoarele cărții Emoțiile mari ale celor mici, pornesc în construirea unui ghid extrem de practic pentru părinți și pentru toți cei care doresc să gestioneze cât mai echilibrat procesul de învățare și reacție a copiilor în diferite situații sociale cu potențial frustrant. Recent apărută la Editura Trei, în colecția Psihologie practică pentru părinți, cartea răspunde la unele dintre cele mai frecvente întrebări ale părinților despre emoțiile puternice ale copiilor și comportamentele dificile asociate.
Inteligența emoțională este conceptul de bază pe care se sprijină metoda cele două educatoare și care, în opinia lor, include cinci componente: conștientizarea de sine, autoreglarea, empatia, motivația și abilitățile sociale.
Conștientizarea de sine
Cheia către autoreglare, dezvoltarea empatiei și a abilităților sociale este dezvoltarea conștientizării de sine. „Atunci când suntem conștienți de ceea ce se întâmplă în interiorul nostru — cu alte cuvinte, atunci când putem permite emoției să se manifeste și o putem observa —, putem face o pauză între reacția noastră inițială și răspunsul nostru.” Iar acest aspect este nu doar un prim pas, dar și cel mai relevant, potrivit lui Campbel și Stauble. Acest aspect implică înțelegerea ideii de a înlocui reacția pe pilot automat cu cea pe care o alegem. Astfel, procesul autoreglării ne permite mai mult control în a alege cuvintele și acțiunile, conducând la o conectare diferită cu lumea din jurul nostru.
Autoreglarea
Felul în care lucrăm cu emoțiile noastre conține două etape distincte: autoreglarea și procesarea emoțiilor. Autoreglarea presupune în primă fază un anumit tip de reacție care nu cedează primului impus de exprimare a unei trăiri puternice. Însă acele emoții nu dispar de la sine, chiar dacă pe moment pot scădea în intensitate. Deseori ele izbucnesc (sau fac implozie) mai târziu, atunci când ne așteptăm mai puțin. Autoreglarea permite o „arhivare“ a lor, pentru a putea fi accesate mai târziu și procesate într-un spațiu adecvat. Acest lucru susține și o comunicare asertivă, în care pot fi incluse și compasiunea, dar și exprimarea propriilor nevoi. Procesarea emoțiilor are un rol important în dezvoltarea unor relații semnificative și intime, a unui sentiment personal de libertate și a rezistenței necesare pentru a atinge obiectivele pe termen lung. „Cele două sunt extrem de valoroase atunci când le dezvoltăm în tandem, acesta fiind, de altfel, scopul metodei PCE (procesarea colaborativă a emoțiilor) - o modalitate practică ce permite reglarea emoțională”, despre care autoarele oferă mai multe detalii în cartea Emoțiile mari ale celor mici.
Empatia
Ele explică pe larg unul dintre cei mai folosiți termeni ai conținerii emoționale: empatia, care constă în a rezona cu ceea ce simte o persoană, nu cu motivul pentru care simte. „Brené Brown spune că empatia înseamnă să simți împreună cu oamenii. Este dificil, deoarece ni se cere să renunțăm la încercarea de a înveseli pe cineva atunci când suferă sau de a-i argumenta de ce nu este atât de rău sau cum ar putea fi mai rău”, atitudine care îi invalidează de fapt celuilalt trăirea și suferința. Acest aspect înseamnă totodată pentru interlocutor renunțarea la a transforma aceste emoții într-unele mai bune, cu care el însuși se poate simți mai confortabil.
Motivația
Motivația cu resurse interioare (intrinsecă), cea care se sprijină pe dorințele proprii și nu pe cerințele exterioare, este cel mai bun „învățător”. Ea oferă nu doar capacitatea de a atinge cel mai înalt nivel de performanță, dar întărește într-un mod sănătos capacitatea de concentrare și transformă procesul de învățare, indiferent de sarcină sau domeniu, într-o activitate foarte plăcută. A-i ajuta pe copii să înțeleagă și să dezvolte motivații interioare este un proces important necesar de parcurs în primul rând de adulți. „Pornind de la felul în care vorbim cu noi înșine și cu copiii, putem să ne concentrăm atenția pe modul în care celebrăm creșterea noastră și a lor — indiferent de cât de neînsemnată este aceasta —, alegând încurajarea și compasiunea în locul perfecționismului şi a lui și având disponibilitatea de a practica și de a primi ajutor atunci când avem nevoie de el”, afirmă autoarele.
Abilitățile sociale
Modul în care comunicăm și învățăm să comunicăm se corelează direct cu abilitățile sociale. Acestea necesită dobândirea unor cunoștințe sociale, respectiv „denumirile și convențiile culturale inventate de oameni, cum ar fi limbajul și așteptările legate de comportament“, alături de contextul în care utilizarea unui anumit limbaj sau comportament este considerată ca fiind „corectă“.
Motivația de a dezvolta inteligența emoțională, cu fiecare dintre aceste componente, aduce duble beneficii, spun autoarele. Atunci când adulții în rolul de părinte exersează și îmbunătățesc cele cinci aspecte, creează în primul rând o relație cu sine mai echilibrată care le va permite să devină mai flexibili în relațiile cu ceilalți, oferind stabilitate emoțională celor mici. În al doilea, rând îi învață direct și indirect pe copii cum să se raporteze la propriile emoții. După cum afirmă Dr. Aditi Nerurkar, MD, MPH, Harvard Medical School, Emoțiile mari ale celor mici este o carte pentru toți părinții. „Dacă v-ați întrebat vreodată de ce copiii dumneavoastră se comportă așa cum o fac, această carte este pentru dumneavoastră! Emoțiile mari ale celor mici este ca și cum ai arunca o privire în mintea copilului tău. Îi ajută pe părinții ca mine să navigheze cu ușurință pe terenul dificil al emoțiilor mari ale oamenilor mici. Aceasta ar trebui să fie o lectură obligatorie pentru toți părinții și cei care au grijă de copii!”.
Mamă a doi copii, Alyssa Blask Campbell este specialistă în educație timpurie, CEO al programului Seed & Sew, expert în dezvoltarea emoțională, podcaster și influencer.
Lauren Elizabeth Stauble este partener al Engage: feel.think.connect, profesoară și specialistă în educație timpurie. Ea a predat și a îngrijit copii mici timp de 16 ani, înainte de a se îndrepta spre administrație și învățământul superior. Conduce departamentul dedicat educației timpurii în cadrul Bunker Hill Community College din Boston.
Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), organizează, miercuri 5 februarie 2025, vernisajul expoziției „Pagini sonore” care va reuni lucrări noi din creația artistei Marilena Murariu. Evenimentul va avea loc la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, situat pe str. Tache Ionescu, nr. 4, începând cu ora 17:00.
Luni, 3 februarie 2025, începând cu ora 18.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), a avut loc o evocare a poetului Ioan Flora, la 20 de ani de la călătoria sa în raiul poeziei. Evenimentul, moderat de prof.univ.dr. Ioan Cristescu, directorul general al MNLR, i-a avut ca invitați pe Luca Brătilă, Ioana Crăciunescu, Ioana Flora, Dan Mircea Cipariu, Andrei Novac, Bogdan O. Popescu, Răzvan Voncu și Mihai Zgondoiu. Participanții au relatat întâmplării memorabile trăite alături de poetul Ioan Flora, au discutat despre opera poetului și felul în care ea este receptată astăzi și au citit poezii scrise de Ioan Flora. Afișul întâlnirii a fost creat de artistul vizual Mihai Zgondoiu. AgențiadeCarte.ro a fost partener media al evenimentului.
Joi seară, pe 6 februarie 2025, Filarmonica Brașov va susține un concert simfonic de excepție, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal. În prima parte a concertului, evenimentul va aduce în prim-plan măiestria flautistului Ion Bogdan Ștefănescu, solistul serii, într-un program care îmbină eleganța clasică și forța expresivă a capodoperelor simfonice. Publicul va avea ocazia să asculte Uvertura operei Directorul de teatru de Wolfgang Amadeus Mozart, urmată de rafinatul Concert nr. 1 pentru flaut și orchestră KV 313, o lucrare ce evidențiază strălucirea sonoră a acestui instrument. De asemenea, din repertoriu face parte și Concertino pentru flaut, op. 107 de Cécile Chaminade, o piesă plină de sensibilitate și virtuozitate.
„Doar chimie” este titlul expoziției artistei Miruna Caminescu. Evenimentul are loc la ora 18, la Galeria Arta 1 din Craiova. Artista a declarat: "DOAR CHIMIE a apărut pentru că îmi place să experimentez, să văd „cum ar fi dacă”. Mă ghidez după un dicton japonez care spune că nu e important să faci lucruri neobișnuite, ci lucruri obișnuite într-un mod neobișnuit, astfel încât fiecare calup de lucrări să fie o surpriză, chiar dacă temele sunt dintre cele mai banale, sau folosite anterior de mine sau de alții.” Curatori sunt: Claudia Mandi și Emilian Popescu.
„Fascinați de libertatea de expresie a copiilor sau, mai de grabă, mizând pe abordarea degajată și sinceră a acestora, artiști precum Jean Dubuffet sau Jean-Michel Basquiat și-au dezvoltat propriul stil în pictură inspirat de limbajul plastic al copiilor, asigurându-și fiecare locul său în istoria artei. Avioanele și bărcuțele din instalația lui Tudor Stancu trimit tocmai la această estetică și la imaginarul artistului care își găsește inspirația prin reconectarea cu jocul, prin explorarea fără reguli și preconcepții a suprafeței de lucru sau a spațiului expozițional. Solo show-ul împrumută titlul de la lucrarea omonimă a lui Tudor Stancu având ca motto/notă explicativă «Repurposing childhood dreams into art using materials from the toys of adulthood». Remarcăm în selecția de față un dialog necenzurat între forme și texturi, între geometrii subiective și obiecte descărcate din subconștient. Puntea dintre virtual și structurile ce capătă contur și sens eliberator este trecută când cu rezolvări arhitecturale, când cu ingeniozitate ludică.” (Ana Daniela Sultana)
Luni, 3 februarie 2025, orele 11:00, în lobby-ul One Tower (Calea Floreasca 165) din București, Galeria Galateca și One United Properties vor anunța câștigătorul Marelui Premiu al concursului “Shape the City with Art”, un proiect inedit care a invitat tinerii artiști să contribuie la transformarea peisajului urban al Bucureștiului.
Astfel, fosta Hală Ford, odată un simbol al industriei interbelice din inima cartierului bucureștean Floreasca, acum One Gallery, a prins viață într-un mod cu totul nou și a devenit scena unei transformări profunde, unde trecutul întâlnește viitorul prin artă. Gardul ce înconjoară viitorul One Gallery a fost transformat într-o galerie de artă vibrantă, unde 11 artiști talentați au creat lucrări care spun povești, transmit emoții și inspiră generațiile viitoare. Lucrările de de artă ale artiștilor Antonia Caragea, Allesandra Dumitrache, Andrei Felea, Armand Ianculescu, Alexa Lincu, Louis Jamal, Mădălina Lucșoreanu, Luca Maiorescu, Ana Maria Mareș, Mateo Sabatino, Andreea Trandafir sunt prezente în spațiul One Gallery din Calea Floreasca 165.
Din vremuri străvechi și până azi, visele au fascinat omenirea. Asemenea unor porți spre alte lumi, încărcate de mister, au fost considerate mesaje profetice sau produse ale inconștientului, daruri divine, înșelăciuni ale demonilor sau adevăruri izvorâte din adâncul sufletului. Sunt aceste produse ale activității creierului vrednice de luat în seamă sau trebuie ignorate, pe motiv că „sunt doar vise de noapte”? În ”De ce visăm. Ce dezvăluie creierul adormit despre viața noastră aievea”, carte publicată în colecția Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, neurochirurgul şi neurocercetătorul Rahul Jandial arată nenumăratele moduri în care visarea poate schimba vieți – la propriu
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 7 februarie 2025, de la ora 18.00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Eclecticon, a artistului Gabriel Brojboiu.