Întâlnire cu cititorii dramaturgului Mihai Ispirescu, ultimul descendent al lui Petre Ispirescu. Joi, 23 octombrie 2025, ora 13.00, Muzeul Național al Literaturii Române va găzdui, la sediul din strada Nicolae Crețulescu, nr. 8, București, o întâlnire emoționantă a dramaturgului Mihai Ispirescu și a invitațil săi, eveniment găzduit în cadrul Festivalului Național de Teatru – F.N.T.
Gazda evenimentului este Prof.Univ.Dr. Ioan Cristescu, Directorul General al Muzeului Național al Literaturii Române, iar printre invitații de seamă se vor afla criticul literar Răzvan Voncu, istoricul Adrian Cioroianu, actrița Rodica Mandache, criticul de teatru Doina Papp, producătoarea de film Ada Vertan, realizatoarea Lucia Hossu Longin, traducătorul George Volceanov, poeta Hanna Bota, actrița Diana Lupescu, traducătoarea Liliana Iacob și regizorul Mircea Cornișteanu.

Biografia lui Mihai Ispirescu, dramaturg și prozator român, curge de la data de 20 martie 1940, la București. S-a născut într-o frumoasă casă pe Calea Șerban Vodă, a viitorilor săi nași de botez, după care a revenit la Ploiești, locul unde se stabiliseră părinții săi, pe strada Fortunei. Copil fiind, se plimba cu bicicleta liceanului Nichita Stănescu, cel care mai târziu i-a devenit mentor. A urmat școala gimnazială și liceul la Ploiești, absolvind apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universității București. Ploieștiul l-a apropiat de mari personalități ale vieții culturale românești, precum pictorul Vladimir Zamfirescu, actorii Eusebiu Ștefănescu și Lupu Buznea sau istoricul și criticul literar Eugen Simion.
În anul 1977 s-a mutat în capitală, lăsând în urmă postul de director al Casei de Cultură din Ploiești, pentru un mărunt post de redactor la Institutul de Folclor. În taină își dorea ca piesele de teatru pe care le scria să se joace și la București, nu numai pentru publicul ploieștean, în fața căruia a și debutat cu piesa „Concediu nelimitat”, inregistrată pentru Televiziunea Națională, de Alexandru Bocăneț.
În 1984, la Teatrul Nottara, a avut loc premiera a piesei de teatru, „Trăsura la scară”, în regia lui Dan Micu, care a avut un succes răsunător. Horațiu Mălăele a fost ovaționat de public minute în șir, alături de restul distribuției, iar Mihai Ispirescu a cunoscut consacrarea.
Au urmat alte piese: „Aprilie, dimineața” (1988), „Arșița și viscolul” (1992), „Tehnica Raiului” (1996), „Petrecere într-un pian cu coadă” (2002) sau „Magnificul” (2021). În 2005 a publicat primul său roman – „Coastele lui Adam”. Alte scrieri: “Tratat asupra vițeilor la poarta nouă” (povestiri), „Lumea într-o luni” (povestiri), „Primăvara când înmuguresc câinii” (povestiri), „La umbra crailor de ghindă”, „Dialoguri cu scriitorul Fănuș Neagu”, „Sol, călătorul spre Paradis” (roman), „Spirtoase cu efecte mistice” (povestiri), „Noi basme ale românilor” (povestiri), „Istoria divinei mele comedii” (jurnal 2023), „Lumea, la Estul ei” (2025).
Mihai Ispirescu a primit Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România (1992), Premiul I. L. Caragiale al Academiei Române (1992), Premiul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (1995), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1997), Premiul Marin Sorescu, sub egida Academiei Române (2003), Premiul APLER-Opera Omnia, acordat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România (2016).
A fost redactor – șef al revistei Moftul Românesc (1990-2009), consultant în cadrul Centrului pentru Integrare Europeană – UNESCO (1992-1999) și director adjunct la Teatrului Național din București (1993-1996).
Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.


