Marți, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XVI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2025 volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier.
Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2025: Anca Ioana Câdă, “Însemnări pe tivul fustei”, Editura Art (colecția pocket); Alin Dimache, “Visul post-punk”, Editura pentru Artă și Literatură, colecția Arcane; Irina Francisca Ion, “orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima; Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte; Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima. Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2025: Ramona Boldizsar, “Fete bune. Fete cuminți”, Editura Humanitas; Mihai Bălăceanu, “Și florile de cireș mor”, Editura pentru Artă și Literatură; Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera. Premiul pentru Tânărul critic al anului 2025 nu se acordă.
Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 celebrează cea de-a șaisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și asociaţia Euro Culturart. Co-producător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.
„Gala Tinerilor Scriitori este, an de an, o sărbătoare a debuturilor și a energiilor noi din literatura română. Pentru Muzeul Național al Literaturii Române, această Gală înseamnă continuitate — între patrimoniul spiritual pe care îl protejăm și viitorul pe care îl inspiră tinerii autori de astăzi. De Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie, celebrăm nu doar memoria marilor noștri scriitori, ci și vitalitatea unei generații care duce mai departe cuvântul, emoția și libertatea creației în limba română”, a declarat prof.univ.dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București.
„Este o vreme în care organizarea unui eveniment cultural nu este deloc ușoară. Nu ascund faptul că ne-am gândit, o clipă, să renunțăm. Apoi mi-am adus aminte de lumina din ochii tinerilor scriitori atunci când primesc un astfel de premiu, din partea unui juriu de prestigiu. Și de faptul că, pe coperta a patra a unor volume din literatura română, care se bucură de succes, citesc deseori că autorul a fost laureat al galei noastre. Așa că mergem înainte și abia aștept să aflu deciziile juriului. Sunt cel mai curios, în fiecare an!”, a mărturisit scriitorul Dan Mircea Cipariu.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023), Radu Vancu (2024) și Rita Chirian (2025).
AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până luni, 12 ianuarie 2026, ora 12.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaților va fi permis până la ora 15.45.
***
Cartea de Poezie a anului 2025: “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, Casa de editură Max Blecher
RADU NIȚESCU (n.1992, www.radunitescu.com) a publicat patru volume de poezie:
gringo (2012, Casa de Pariuri Literare). Dialectica urșilor, (2016, Casa de Editură Max Blecher), Satao (2020, Casa de Editură Max Blecher), În inima pustiului, la malul Cișmigiului (2025, Casa de Editură Max Blecher). A publicat poezii și traduceri în diverse reviste și antologii și a avut lecturi la mai multe festivaluri de literatură din România și în Berlin, Sofia, Stockholm și Istanbul. În 2016 a primit premiul pentru poezie în limba română Nepotu’ lui Thoreau pentru volumul Dialectica urșilor și în 2020, premiul Tânărul Scriitor al Anului pentru Satao. În cadrul unor proicete ca Swords, Cenaclub sau Strada fără nume a colaborat cu muzicieni și alți artiști, îmbinând poezia cu alte arte.
”Versurile poetului transcriu momente de gol interior, în care nu mai funcționează nici măcar senzațiile elementare, iar corpul nu mai e decît o colecție de piese anatomice îmbătrînite: „în momente ca ăsta aș vrea să mă doară ceva./ o măsea să îmi aducă aminte că sînt acolo, între ingrediente care necesită timp./ te pomenești că dintele ăsta,/ o să-i spun Marius sau Muriel, hai lasă fițele, mai bine Marius, vrea să-și ia rămas, nu mai e chiar tînăr,/ nu mai e chiar fericit“ (brumar). Masca lirică predilectă este aceea a omului „fără însușiri“ și fără identitate, care interoghează oglinda la nesfîrșit, căutînd o dovadă a propriei existențe: „n-ai viață, spui (și poți/ să și scuipi) în oglindă./ n-ai viață, n-ai dreptate. n-ai zvîc./ nu mă convingi tu pe mine,/ nu mă duci din vorbe, nu mă faci./ cine te crezi, cine te crede, cine te-a întrebat/ pe cine mai trombonești tu // nu te buluci, nu te-nchega. scrie/ pe tine. nu ierta,/ n-ai milă./ taie porcul/ măcar pe dată/ zi/ și fă din codiță/ cercel în buric“ (gerar). Iar la sfîrșit, nu-i mai rămîne decît să se ia în derîdere și să se auto-caricaturizeze ostentativ: „nițescu se aprinde un pic/ în fiecare zi și/ fiecare zi se aprinde un pic/ în nițescu/ nițescu e susceptibil de deja-vuuri/ multe,/ așa multe că nu mai știe/ ce să creadă de ele./ nițescu nu a mai țipat de mult/ și nici nu știe/ o fi bine?/ nițescu rîde puțin, uneori singur./ rîde singur,/ uneori mult./ nițescu e genuin, tocmai a dat/ două like-uri și/ o inimioară./ înjură cu/ voce suavă, perplexă, ridicînd din sprîncene“ (răpciune).
Și într-un context în care tot mai mulți autori par să mizeze pe o poezie cu mesaj social, înscrisă pe linia corectitudinii politice, Radu Nițescu își duce mai departe, ignorînd ultimele mode, poezia cu angajament existențial și spune, cu alte nuanțe și alte distribuiri de accente, aceeași poveste a unui „gringo“, azvîrlit într-o lume în care nu se simte prea confortabil. Povestea „trestiei gînditoare“ care stă față în față cu timpul, dar și cu „vremurile“, care nu sînt cele mai propice poeziei.” – Octavian Soviany, Observator Cultural
„Foarte faină cartea!” – Moni Stănilă pe pagina ei de facebook
„Ne bucurăm de o poezie consolidată printr-o maturitate care face ca versurile sale să fie un fel de pact al aproprierii cu lumea.
Volumul confirmă nu doar capacitatea poetului de a scrie o poezie echilibrată, sensibilă, vinovată chiar și de nostalgie, păstrez această mărturie a forței unei sensibilități, pe care o simt foarte concret, bine fondată, mărturie a faptului că a fost crescută organic, în timp. E o carte care se citește cu bucuria descoperirii unei voci ce reușește să exploreze și să limpezească lumea prin marea puterea poeziei, emoția.” – Claudia Nițu pe filmecarti.ro
PAULA ERIZANU s-a născut în 1992 la Chișinău. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities din Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova în “Aceasta e prima mea revoluție.
Furați-mi-o” (Cartier, 2011, ediție trilingvă). Cartea s-a bucurat de o mare atenție mediatică la Chișinău, fiindu-i decernate Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul pentru cea mai populară carte al Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”, de asemenea, fiind nominalizată la Premiile Observator cultural, categoria debut. A fost tradusă în cehă și a primit premiul UNESCO Germania pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la târgul de la Leipzig. A urmat volumul de poezie “Ai grijă de tine” (Charmides, 2016), tradus în slovenă. Din 2019, Paula Erizanu a coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia “Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier în trei volume. Tot la Cartier, în 2021, a publicat romanul “Ard pădurile”, pentru care a fost desemnată Tânărul Scriitor al Anului 2021, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori din București. În 2025, la Cartier, îi apare volumul “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită”. A scris pentru BBC, The Guardian, Financial Times, London Review of Books, Libertatea, Observator cultural, Dilema veche, Scena9, Radio Moldova, Europa Liberă ș.a. În 2019, a fost nominalizată la premiul „Jurnalista de cultură” a anului în cadrul competiției britanice „Words by Women”.
„Reconfirmându-și talentul de prozatoare și interesul pentru inovație, Paula Erizanu vine cu un surprinzător docu-fiction, un adevărat roman istoric, alcătuit dintr-un uriaș puzzle de mărturii. Vocile, fermecător de autentice, ale supraviețuitorilor unei lumi măturată de abuzuri, deportări, jafuri, prinsă între războaie (inclusiv cel din Ucraina) transmit un paradoxal și reconfortant sentiment al vieții care răzbește prin încercările istoriei, luând-o mereu de la capăt. Cu multă discreție, autoarea arată saltul cultural și civic făcut de copii crescuți în sărăcia și violența unei societăți tradiționale pe care o schimbă treptat.
„Aicea-i și raiul, și iadul” este o carte esențială pentru a înțelege nu doar ultima sută de ani de singurătate ai Republicii Moldova, aflată la confluența între culturi și etniii, ci și identitatea și deschiderea spre lume a moldovenilor, statornici și în același timp, migratori, cosmopoliți și legați de teritoriul lor.” (Gabriela Adameșteanu)
„„Aicea-i și raiul, și iadul” nu e doar un titlu de carte, ci adevărul in nuce cu privire la condiția umană. Ca o Șeherezadă contemporană, Paula Erizanu colecționează poveștile emoționante ale celor din jurul ei și le spune mai departe, pentru a le salva. Densă, articulată pe mai multe voci, care se împletesc într-o țesătură narativă de mare diversitate umană, această docudramă istorică și socială, încadrată într-o ramă autobiografică, impresionează prin autenticitate. Nu doar roman și nu doar confesiune autobiografică, ci și una, și alta, în proporții bine dozate, cartea Paulei Erizanu oferă o secțiune transversală prin întregul secol XX, răsfrânt în destinele unor oameni obișnuiți, condamnați să suporte Istoria ale cărei victime devin. Un caleidoscop tulburător al demnității și ticăloșiei umane, în care lumina și întunericul nu sunt niciodată absolute, ci desfăcute în nenumărate stadii intermediare.” (Carmen Mușat)
„Mărturiile culese de Paula Erizanu ne demonstrează încă o dată că moldovenii știu despre trecutul lor mai mult de la alții și mai puțin de la oamenii locului. Pentru prima dată vocile minorităților, ale marginalilor, ale refugiaților și ale emigranților se împletesc într-o poveste comună care vine să umple găurile albe ale unui secol basarabean. „O carte care crește”, spune Paula Erizanu, și chiar asta este, o carte care ne face mai conștienți.” (Tatiana Țîbuleac)
***
JURIUL
BIANCA BURŢA-CERNAT (n. 1979) este critic şi istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” şi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucureşti. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică a reprezentat debutul său editorial, distins cu Premiul „Tânărul critic literar al anului 2011”, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A coordonat Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă (1990-2000), apărută în 13 volume, în intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Române. A publicat cronici literare, articole de atitudine, eseuri şi studii în „Observator cultural”, „Bucureştiul cultural”, ”Caiete critice”, ”Revista de istorie şi teorie literară” ş. a. În 2020, publică Simptome și diagnostice. Eseuri critice despre literatura română contemporană, Editura Muzeul Literaturii Române din București.
COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului 2011 pentru Teofil și Câinele de lemn , Editura Herg Benet. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.
CRISTINA BOGDAN (n. 1976, București)este scriitoare și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București, al cărei prodecan și decan a fost în perioada 2016-2024. Specialistă în istorie și antropologie culturală (cu un doctorat în co-tutelă româno-franceză), a publicat numeroase studii în aceste domenii și a coeditat 10 volume colective, apărute în România, Franța și Germania, printre care Représentations de la Vierge Marie entre culte officiel et vénération locale. Textes et images (2022), Regarder la Mort en face. Actes du XIXe congrès international de l’association Danses macabres d’Europe (2021); Obiecte și urmele lor. Priviri istorice, povești antropologice (2018); Călători și călătorii. A privi, a descoperi, vol. 1 și 2 (2016); Patrimoine, création, culture. A l’intersection des dispositifs et des publics (2015); Pentru o istorie culturală a cărții și a practicilor de lectură (2015) ș. a.
A scris Imago mortis în cultura română veche (secolele XVII-XIX) și Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate (Editura Universităţii din Bucureşti, 2002, respectiv, 2016), cel de-al doilea volum fiind nominalizat la Premiile Observator Cultural (2017). A fost editorul-șef al revistei culturale „OPT motive”, devenită, ulterior, „Ficțiunea” (2020-2024).
A publicat proză, eseuri și poezie în antologii și volume colective apărute la Editurile Humanitas, Paralela 45, Vellant, Litera, Eikon, Peter Pan și Cărțile Tango. A scris eseuri pentru revistele „Dilema”, „Cultura”, „Observator cultural”, „Infinitezimal”, „OPT motive / Ficțiunea” ș. a.
În 2010 a primit titlul de Profesor Bologna, din partea Asociației Naționale a Studenților din România, iar în 2012 a fost unul dintre cei 5 români desemnați prin campania Eroi locali. Pasiuni care schimbă vieți să poarte Torța Olimpică, cu prilejul Jocurilor Olimpice din Marea Britanie.
A publicat volumul de poezie inima hiperkinetică (Editura EIKON, 2025).
***
INIȚIATORI
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.
În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri. În 2024, a publicat volumul Cartușeria, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant.
IOAN CRISTESCU (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; “Ioan Flora” – regia Alexandru Dabija; “Drumul spre Momfa”, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; “Neguţătorul de ochelari”, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul “Dramaturgia lui Radu Stanca”, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: “Resurecţia oratoriei şi antiteatrul”.
Editor, profesor universitar și autorul mai multor studii și cărți, Ioan Cristescu a creat o comunitate culturală solidă și reală în jurul Muzeului Literaturii Române din București, al cărui director este. A scris “Dramaturgia lui Radu Stanca” (2011) și a inițiat numeroase evenimente, expoziții, printre care și recenta platformă “Cultura în direct”. Coordonează Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) ajuns la cea de 14-a ediție.
Volume publicate: “Dramaturgia lui Radu Stanca”, Editura MNLR -2012, “Dramaturgia religioasă românească. De la misterele medievale europene la realizări românești” – Academia Română, Editura MNLR – 2017, “Drama liturgică” – Editura EIKON – 2019, “Drama uitată” – Editura Tracus Arte- 2019.
***
ART DIRECTOR
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
***
PRODUCĂTOR
ANAMARIA SPĂTARU este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
***
MUZICIENI
MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii de istoria jazzului la Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii.
Muzica sa de acum, rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike Godoroja împreună cu echipajul său artistic Blue Spirit –
Mike Godoroja – vocal, Emanuel Gh. Fisă- claviaturi, Adrian Vişteanu- ghitară, Gabi Golescu – bas, Vali Vătuiu-percuție – participă din nou cu forțe artistice proaspete la o nouă ediție a Galei Tinerilor Scriitori relevând publicului frumusețea și simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, într-o notă stilistică actuală printr-un extras din noul lor spectacol „Viață”.
