Noi traduceri inedite din operele a trei scriitori îndrăgiți au fost publicate recent în cadrul imprintului Anansi. World Fiction de la Editura Trei. Este vorba despre romanul Parădais, a doua carte tradusă în limba română din opera scriitoarei mexicane Fernanda Melchor, cunoscută cititorilor români datorită bestsellerului Sezonul uraganelor; Ecoul pădurii de Richard Powers, carte recompensată în 2019 cu prestigiosul Pulitzer Prize for Fiction și bestseller New York Times, și Privirea care împietrește. Povestea Meduzei, o nouă traducere din opera lui Natalie Haynes, una dintre cele mai apreciate scriitoare britanice de astăzi.
Sunt trei romane care, deși extrem de diferite tematic, de la realitatea dură și disfuncțională din Parădais la reflecțiile ecologice și intime din Ecoul pădurii și până la reinterpretarea mitologică provocatoare din Privirea care împietrește, se întâlnesc în explorarea limitelor umane – fie ele morale, emoționale sau existențiale – și în modul în care individul încearcă să-și găsească locul într-o lume fragmentată și adesea ostilă.
Parădais de Fernanda Melchor, apărut în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, este un roman intens, scurt, dar dur, care explorează fragilitatea, violența și compromisurile morale dintr-o societate mexicană divizată. Cartea îi oferă cititorului o incursiune intensă și tulburătoare în Mexicul marginal, acolo unde visele adolescenței se lovesc de cruzimea lumii adulte.
Într-un complex rezidențial de lux, doi adolescenți se ascund de adulți și se îmbată. Franco Andrade, singuratic, supraponderal și dependent de pornografie, fantazează obsesiv plănuind să-și seducă vecina – o femeie atractivă, căsătorită și mamă a doi copii –, în timp ce Polo visează să renunțe la slujba istovitoare de grădinar al complexului și să fugă de mama autoritară și din satul lor controlat de traficanții de droguri. Confruntați cu o lume nedreaptă, violentă și plină de umilințe, Franco și Polo pun la cale un plan macabru și fără sens. Parădais explorează fragilitatea explozivă a societății mexicane – cu tendințele rasiste, intolerante și hiperviolente – și felul în care deformează caracterul celor mai vulnerabili dintre membrii ei.
Melchor, considerată una dintre cele mai puternice voci ale literaturii latino-americane actuale, scrie cu o energie aproape hipnotică despre violență, inegalitate și disperare, dar și despre fragilitatea umană care răzbate dincolo de toate acestea. Romanul, nominalizat la prestigiosul International Booker Prize, este un text concentrat, exploziv, imposibil de uitat.
Cu Ecoul pădurii, Richard Powers revine la temele sale preferate – natura, conexiunile invizibile dintre oameni și lumea vegetală, fragilitatea ecosistemului. Tradus în limba română de Mariana Piroteală, romanul este o frescă impresionantă despre viață și reziliență, un elogiu adus pădurii ca formă de inteligență și memorie colectivă.
În timpul Războiului din Vietnam, un operator al forțelor aeriene cade din cer și totuși supraviețuiește, fiind salvat de crengile unui smochin străvechi. În Iowa, cu o zi înainte de ajunul Crăciunului, un tânăr artist moștenește albumul cu fotografii alb-negru ale unui castan american aflat în familia lui de generații întregi. Undeva în orașul St. Paul, un avocat și o actriță amatoare hotărăsc să planteze un copac în fiecare an, cu ocazia aniversării lor, iar între timp o botanistă genială descoperă că arborii pot comunica între ei. Un omagiu adus naturii, un apel la „conștiința ecologică” a oamenilor, Ecoul pădurii urmărește, ca în siajul unor inele concentrice, încercarea a nouă străini de a salva ultimele frânturi de pădure virgină din America, conturând în fundal liniile unei lumi vaste și pline de resurse, pe care doar puțini dintre noi reușesc, sau vor, să o vadă.
Powers, laureat al Premiului Pulitzer, transformă știința și ecologia în poezie, oferind o experiență de lectură profund umană și vizionară. Ecoul pădurii este o carte despre speranță, chiar și în fața pierderii – o chemare la reconectare cu ceea ce contează cu adevărat.
Privirea care împietrește. Povestea Meduzei de Natalie Haynes, apărut în traducerea Ioanei Filat, reinterpretează mitul Meduzei dintr-o perspectivă feministă și plină de umor negru.
În romanul lui Natalie Haynes, Meduza, singura muritoare într-o familie de zei, e cea mai tânără dintre surorile gorgone. Spre deosebire de ele, Meduza îmbătrânește, trupul îi obosește, simte slăbiciune. Durata vieții trecătoare ce i s-a dat lasă asupra fetei umbra unei nerăbdări pe care familia ei veșnică n-o va cunoaște niciodată. Când Poseidon, zeul mării, o necinstește pe Meduza în templul zeiței Atena, aceasta din urmă se înfurie. Mâhnită din cauza pângăririi locului sacru care-i e închinat, Atena se răzbună pe tânăra femeie. Pedepsită pentru aventurile lui Poseidon, Meduza e transformată pentru totdeauna. Șuvițele părului i se împletesc peste noapte în trupuri unduitoare de șerpi, iar privirile-i transformă în piatră pe oricine are nesăbuința să i se uite în ochi. Blestemată cu puterea de a distruge tot ce iubește, Meduza se condamnă la o viață de singurătate. Până când soarta îi dă lui Perseu sarcina de a aduce capul unei gorgone…
Autoarea britanică, comparată adesea cu Margaret Atwood pentru felul în care reîmprospătează miturile clasice, își imaginează o lume în care vocile feminine din Antichitate – uitate, reduse la tăcere sau demonizate – își recapătă forța și demnitatea. Haynes scrie cu vervă și inteligență despre frumusețe, putere și pedeapsă, despre felul în care poveștile pot împietri sau elibera.
Cele trei traduceri continuă strategia editorială a imprintului Anansi. World Fiction al Editurii Trei, aceea de a traduce în limba română autori contemporani esențiali, ale căror opere influențează dezbaterile literare și culturale la nivel mondial. Fiecare dintre aceste romane explorează, în mod diferit, temele majore ale prezentului – violența socială, criza ecologică, dreptul la voce al celor marginalizați – și o face printr-o scriitură de o forță aparte.
Cele trei cărți sunt deja disponibile în librăriile fizice și online din întreaga țară, precum și pe site-ul Editurii Trei.
–-
Așezat sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, Anansi. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – colecția dedicată poeziei.
Din toamna aceasta, o nouă colecție se adaugă celor cinci existente. Este vorba despre Anansi. Port Royal, dedicată călătoriilor, descoperirilor, felului în care oamenii s-au raportat de-a lungul timpului la Celălalt. Romane de aventuri, cărți de călătorie și reportaje de război stau sub semnul mirării față de cei diferiți, dar înrudiți. Port Royal, numele colecției, evocă orașul vizitat de zeul Anansi înainte de a ajunge în America, locul sclaviei și al neînțelegerii Celuilalt, dar și portul piraților, simbol al aventurii.
Bogdan-Alexandru Stănescu, directorul editorial al imprintului Anansi. World Fiction, este un apreciat prozator, poet, eseist și traducător român contemporan, dar și unul dintre cei mai importanți editori români postdecembriști.
