spot_img

Festivalul Cultural Latino-american, ediția a III-a, la MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul deosebit al Ambasadei Republicii Argentina, Ambasadei Republicii Brazilia, Ambasadei Republicii Chile, Ambasadei Republicii Cuba, Ambasadei Statelor Unite Mexicane în România, Ambasadei Republicii Peru, Ambasadei Republicii Orientale Uruguay în România și în parteneriat cu Institutul Cervantes și ArtLit, vă invită la cea de-a III-a ediție a Festivalului Cultural Latino-american, care va avea loc la sediile MNLR din Capitală. Prin intermediul acestei ediții, organizatorii continuă să aducă în atenția publicului autori, artiști și spații culturale importante din America Latină prin lecturi publice, conferințe, proiecții de filme artistice și documentare. În acest an, noutățile ediției constau în conferințele susținute de specialiști, profesori universitari și scriitori din diferite țări din America Latină. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Lecturile de poezie și proză din cadrul festivalului sunt o invitație adresată publicului de a descoperi diversitatea temelor și stilurilor abordate de scriitorii latino-americani și de a promova traducerile operelor acestora în limba română. Așa cum afirma scriitorul argentinian Julio Cortázar, „Cărțile noastre sunt mesaje închise în sticle ce plutesc pe mare, lansate în imensitatea ignoranței și suferinței; dar se întâmplă ca unele sticle să ajungă la destinație și atunci aceste mesaje trebuie să capete sens și rațiune de a fi,  trebuie să trezească luciditate și speranță celor care le citesc sau care le vor citi într-o zi”.

„Orice cultură este produsul unei multiculturalități”, menționa prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, iar această afirmație reprezintă una dintre mizele festivalului, care promovează valorile diversității, precum și valorile umane, cele universale.

Programul evenimentelor este disponibil aici: https://mnlr.ro/festivalul-cultural-latino-american-4-8-octombrie-2022-editia-a-iii-a-el-festival-cultural-latinoamericano-4-8-de-octubre-2022-la-tercera-edicion/

Pentru detalii privind programul, vă rugăm să scrieți la programe@mnlr.ro sau să sunați la 0736.598.451 (Gabriela Toma).

______________

Organizatori: Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române

Co-organizatori: Ambasada Republicii Argentina, Ambasada Republicii Brazilia, Ambasada Republicii Chile, Ambasada Republicii Cuba, Ambasada Statelor Unite Mexicane, Ambasada Republicii Peru, Ambasadei Republicii Orientale Uruguay în România

Parteneri: Institutul Cervantes, ArtLit

Parteneri media: RFI România, Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Agenția de carte, revista Observator cultural, revista Contemporanul, Radio Trinitas, Iqool, Modernism, Ficțiunea OPT m, Ordinea Zilei, revista Familia

Sponsori: ROA Cluj, Licorna Winehouse

_________

Joi, 6 octombrie 2022, orele 10.00 – 18.00

Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8

Vizitează muzeul în ritmul tău!

Intrare liberă în prima joi din lună!

Alege compania unui muzeograf, un atelier de educație muzeală sau unul dintre audioghidurile muzeului, adaptate vârstei vizitatorilor (audioghidul pentru copii, audioghidul pentru adolescenți, audioghidul pentru tineri & adulți), precum și audioghidul pentru turiștii străini în limba engleză.

MNLR vă pune la dispoziție, în mod gratuit, Ghidul în Braille, precum și Ghidul video în limbaj mimico-gestual, prin intermediul cărora puteți practica scrierea în Braille sau limbajul semnelor. 

Programează-ți vizita la numărul 0736.598.451 (WhatsApp) sau la adresa programe@mnlr.ro (Gabriela Toma) și nu uita să consulți informațiile cu privire la vizitarea muzeului.

_________

Sâmbătă, 8 octombrie 2022, ora 16.00

Podul Mogoșoaiei 2.0. Un traseu cultural pe Calea Victoriei. Segmente pilot: Podul poeziei (MNLR) și Podul artei (MNAR)

Autor: Mugur Grosu

Proiectul „Podul Mogoșoaiei 2.0” propune definirea unui traseu cultural pe cea mai veche arteră a Capitalei, străvechiul Pod al Mogoșoaiei, și recuperarea valenței sale istorice și culturale prin intervenții minimale, durabile și adecvate contextului urban. Punerea în valoare a unor repere culturale majore din centrul orașului se va face prin instalarea pe bolarzii de pe Calea Victoriei a unor plăcuțe cu versuri ale unor poeți români în zona care marchează accesul spre MNLR (Podul poeziei), iar în segmentul din dreptul MNAR (Podul artei) prin instalarea unor plăcuțe cu detalii ale celor mai prețioase lucrări de artă din patrimoniul european al muzeului. Curatoriatul și implementarea proiectului vor fi realizate de grupul de creație și dialog interdisciplinar „unu unu unu invers unu”, compus din Mugur Grosu (segmentul „Podul poeziei”) și artista Lumi Mihai (segmentul „Podul artei”).

_________

Duminică, 9 octombrie 2022, ora 19.00

Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8

NO-RA – Femininul Norilor | Instalație performativă dedicată Norei Iuga

Muzeul Național al Literaturii Române prezintă spectacolul NO-RA – Femininul norilor, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice „Hipodrom” de Nora Iuga. Spectacolul, conceput astfel încât să fie accesibil și pentru publicul cu deficiențe de auz, aduce pentru prima dată în față spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga. Acest spectacol îi este dedicat.

Realizat pentru a aduce mai aproape de public opera și viața scriitoarei Nora Iuga, tradus și în limbajul semnelor, spectacolul se va juca în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române, cu intrare liberă, până în luna octombrie. De asemenea, acesta va avea reprezentații în cadrul mai multor universități partenere din țară, cu un public format preponderent din studenți. Datele reprezentațiilor vor fi anunțate pe paginile de social media ale MNLR și ale proiectului NO RA – Femininul norilor.

Povestea Norei începe în Hermannstadtul mult iubit, locul unde fetița și tânăra Nora au trăit cele mai mari bucurii, dar și cele mai mari tristeți. Aflată la vârsta senectuții și locuind în București, Nora e cu gândul la orașul copilăriei și la Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster pe care nu l-a avut cu adevărat decât în vis. Dramatizarea textului a fost realizată de Mihai Ignat. Regia este semnată de Horațiu Mihaiu, scenografia de Maria Nicola, video design – Cinty Ionescu, iar sound design – Andrei Mihai.

Pe scenă vor fi Iulia Georgeta Popescu și Ilie Iordan.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Expoziții temporare

RSR & RDG – Ilustrații, layout și tipar

5 – 16 octombrie 2022

Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu 8) vă invită, începând cu data de 5 octombrie 2022, să admirați expoziția de cărți ilustrate, mai ales pentru copii, realizate de importanți graficieni români și est-germani, în perioada anilor ’60 – ’80, selecție din colecția Herbert Gruenwald, completată cu exemplare din biblioteca GraphicFront.
Coordonator proiect/ Carla Duschka, Atelierul de grafică

Din argumentul expoziției:

Lucrările selectate reprezintă o foarte mică parte dintr-o colecție consistentă de cărți valoroase din punct de vedere grafic și nu numai, realizate în perioada 1957–1989.
Expoziția intenționează să pună în lumină respectiv să pornească o discuție aplicată despre profesionalismul exemplar al creatorilor români de ilustrație și de carte, din acele vremuri – lucru cunoscut câtorva oameni din breaslă, și uitat sau mai degrabă necunoscut publicului larg.
Detalii, aici.

___________

Expoziția Constantin Popovici (1938-1995)

Muzeul Național al Literaturii Române, Sala „Alexandru Oprea”, Sala „Petru Creția” și Sala „Alexandru Condeescu”, Calea Griviței 64-66


Expoziţia marchează 50 de ani de la inaugurarea impresionantului Monument al Electricităţii sau Statuia lui Prometeu (împliniţi anul trecut, 2021), ridicat pe muntele Pleaşa, lângă Barajul Vidraru din Argeş, realizat de sculptorul Constantin Popovici, un artist complex, autentic și valoros pentru cultura românească, iar cercetarea operei artistului s-a materializat prin editarea volumului monografic (autori Liliana Chiriac şi Virginia Barbu), ce cuprinde texte ştiinţifice şi lista tuturor tipurilor de lucrări de artă realizate de Constantin Popovici (sculptură, pictură şi grafică) aflate în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, precum şi în colecţia familiei.

Constantin Popovici (1938 – 1995) a fost un artist complex, important atât pentru arta plastică românească, cât şi pentru cea universală, cu o activitate extrem de prolifică de-a lungul carierei sale. A îmbinat cu talent şi dibăcie modelarea materialelor, transfigurându-le în forme impresionante şi inedite, cu desenul riguros şi culoarea rafinată, interpătrunsă de accente proeminente, precum şi cu poezia plină de sensibilitate. Constantin Popovici a fost „un artist a cărui virtuozitate şi simţ precis al materialului au fost recunoscute încă din anii începuturilor, a ştiut să se împotrivească ispitelor spectacolului şi s-a apropiat de subiect, cu spusele lui, «fără grabă, fără prejudecăţi, fără efecte uşoare, de suprafaţă»”, scria Dan Grigorescu în cartea sa „Constantin Popovici”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1990.

Expoziția poate fi vizitată de marți până sâmbătă, în intervalul 10.00-18.00.

_____________

Bucureștiul lui Mircea Eliade | Expoziție în mansarda MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8

Vă invităm să călătoriți prin Bucureștiul interbelic, prin „Bucureștiul lui Mircea Eliade”. Expoziția vă prezintă o geografie literară bucureșteană, realizată pe hărți din 1914, 1928, 1938 pe care au marcat locuri reale, case și străzi care au existat cu adevărat și care în bună măsură au rămas până astăzi. Pe hărți sunt semnalate nu doar străzile și clădirile reale, ci și personaje și momente narative sau pasaje literare care fac din acea stradă sau casă un loc semnificativ.

Expoziția este structurată pe șapte teme mari, așa cum apar ele pe harta alăturată. Dincolo de arheologia urbană a numelor de străzi, de trasee ale personajelor și al tramvaiului 14, de scene ale unor evenimente sau de tipologii de case, șapte instalații cinematice oferă un comentariu artistic asupra unora dintre pasajele literare selectate. Inspirate de tehnici de film de la începuturile cinematografiei, cele șapte instalații vă invită să le experimentați pentru a declanșa o secvență animată, sau pentru a vă recompune propriul București al lui Eliade.

Vizitarea expoziției se face pe baza unei programări la numărul de telefon 0736.598.451 (WhatsApp) sau prin trimiterea unui e-mail la adresa programe@mnlr.ro.

Evenimente on-line:

mini-Cafeneaua critică on-line:

Luni, 3 octombrie 2022, ora 19.00: Raluca Ilaria Demetrescu

Joi, 6 octombrie 2022, ora 19.00: Irina-Roxana Georgescu

pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a Muzeului

Invitata episodului 171 al mini-Cafenelei critice on-line, de luni, 3 octombrie 2022, este pictorița, artista multimedia și curatoarea Raluca Ilaria Demetrescu.

Invitata episodului 172 al mini-Cafenelei critice on-line, de joi, 6 octombrie 2022, este poeta și eseista Irina-Roxana Georgescu.

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Desfășurată din primăvara lui 2018 la Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR, Cafeneaua critică, longevivul proiect de dezbateri culturale inițiat în 1994 de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, și-a suspendat edițiile săptămânale în martie 2020 din cauza pandemiei generate de coronavirusul SARS-COV-2. Încă în plină criză sanitară mondială, deci în imposibilitate de a-și relua întâlnirile cu invitați speciali și cu public, Cafeneaua critică a revenit totuși la 1 februarie 2021 sub forma unor mini-Cafenele critice on-line pe site-ul MNLR, pe platforma  și pe pagina de Facebook a Muzeului. În locul obișnuitelor dezbateri ample pe subiecte de actualitate culturală, mini-Cafenelele critice oferă dialoguri cu personalități literare, artistice, intelectuale despre chiar viața din timpul pandemiei.

Primele episoade ale mini-Cafenelei critice on-line pot fi accesate aici.

____________

Duminică, 9 octombrie 2022, ora 11.00  

pe site-ul MNLRși pe pagina de Facebook a MNLR

Poezie și creație cu Loreta Popa

Invitat: Sandu Mihai Gruia

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508