spot_img

Palatul Suțu va găzdui expoziția „Hortensia Masichievici-Mișu – Gravura ca pasiune”

Muzeul Municipiului București invită publicul să participe miercuri, 10 august 2022, la vernisajul expoziției tematice „Donația Beldiman: Hortensia Masichievici-Mișu – Gravura ca pasiune”, eveniment care va avea loc la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu ora 19.00. „Ioana și Alexandru Beldiman au oferit Muzeului Municipiului București, pe parcursul anului 2021, o colecție generoasă și diversificată ce îmbogățește Pinacoteca București. Obiectele au calități artistice și documentare deosebite și au fost grupate, în funcție de proveniența acestora, în Fondul Nicolae (Nicholaus) Mișu, Hortensia Masichievici-Mișu și Nicolae Masichievici-Mișu, Fondul familiei Beldiman și Fondul Gabriel Popescu. Din Fondul Hortensia Masichievici-Mișu, artist plastic (1917-2010) și Nicolae Masichievici-Mișu, inginer (1925-2004) face parte și un corpus de lucrări realizate de însăși Hortensia Masichievici-Mișu: plăci de gravură, gravuri, desene și ilustrații. O selecție a acestor opere din donație este prezentată în cadrul expoziției de față. Pentru crearea unei imagini cât mai complexe privind activitatea Hortensiei Masichievici-Mișu au fost inserate și lucrări aflate deja în patrimoniul Pinacotecii București, publicații pe care le-a semnat, dar și câteva lucrări din colecția familiei Beldiman. Aprecierile de care artista s-a bucurat de-a lungul timpului sunt ilustrate prin diplomele și medaliile expuse – printre care amintim Premiul Ion Andreescu al Academiei Române (1994) și Ordinul Meritul Cultural în gradul de Mare Ofițer, categoria Arte Plastice (2004)”, a declarat Angelica Iacob, șef Secție Artă MMB.

„După 1940, recent refugiată la București din Cernăuțiul cedat, Hortensia (Puia) Masichievici s-a adresat sculptorului Oscan Han, profesor la Academia de Arte Frumoase din București, bătând la ușa atelierului acestui maestru pe care nu-l cunoștea. Hotărârea viitoarei artiste de a-și croi un alt destin era luată. Farmecul tăcut al artei gravurii Puia Masichievici îl percepuse în preajma artistului gravor și pictor de biserici Dumitru Dimitriu-Nicolaide, lucrând un timp alături de el. Contribuia la pasul de a-și schimba viața, dincolo de cazul propriului tată (care cocheta cu grafica în orele sale de libertate) și scurta experiență proprie de angajată la Banca Națională din București, ce-i demonstra că postura de funcționar nu i se potrivea. Chemarea artei devenise o decizie. În anii ‘90, la capătul celălalt al vieții, așezate sub semnul desenului și al gravurii, Puia Masichievici expunea desene colorate, geometrii poetice, obținute de ea în tehnicile noi ale calculatorului. O operă structurată pe secvențe stilistice diferite, de la realism la suprarealism și la abstract, lucrările Puiei Masichievici s-au născut succesiv din tendințele artistice afirmate pe parcursul veacului trecut.

Ceea ce am admirat mereu la Puia Masichievici a fost neobosita continuitate și dârzenie, tenacitatea efortului spre înainte. Prin această etică și prin această strategie, Puia Masichievici se așază magistral în salba de artiste care au străbătut la noi secolul XX”, a afirmat Ioana Beldiman, istoric de artă.

*****

Licențiată a Facultății de Drept din Cernăuți (1939) și a Academiei de Arte Frumoase din București (1947), sub coordonarea profesorilor Nicolae Dărăscu și Camil Ressu, Hortensia (Puia) Masichievici-Mișu (16 septembrie 1917, Chitila – 12 ianuarie 2010, București) a urmat, în anii III și IV de studiu, și cursurile Academiei Libere a profesorului Marcel Guguianu. În perioada 1953-1959 a lucrat pictură religioasă cu Dumitru Dimitriu-Nicolaide. Pictorul a îndrumat-o atât în tehnicile de frescă și tempera, cât și în linogravură și xilogravură.

De-a lungul timpului, artista s-a afirmat în special în calitatea sa de graficiană. Hortensia Masichievici a debutat cu „Portret de fetiță” la Salonul Oficial de Toamnă din 1943 (Desen, Gravură, Afiș) și a devenit membru în Uniunea Artiștilor Plastici în 1958, realizând în acest scop patru gravuri pe care le-a prezentat apoi la Expoziția Internațională de la Moscova din același an.

Hortensia Masichievici-Mișu a participat la anuale de grafică, saloane de pictură și sculptură, expoziții de artă decorativă, manifestări de artă românească în străinătate. Printre participările sale la expoziții internaționale amintim cea de-a XXX-a ediție a Bienalei de la Veneția din 1960, cu o linogravură în culori realizată în 1958, intitulată „Pace”. O expoziție retrospectivă a operei artistei a fost organizată în 2002 la Galeria Etaj ¾, Teatrul Național din București.

În perioada recentă a realizat lucrări de grafică cu ajutorul calculatorului și a scris proză scurtă. A publicat, printre altele, „Destinul unui pian”, în versiune germană, în volumul „Von Reichenbach bis Buenos Aires”, apărut la Akademie für Ältere, Heidelberg (1996), „O casă uitată” în volumul „Povestea caselor” de la Editura Simetria, București (1999), volumul de proză scurtă „Microbul și alte povestiri adevărate” (2003), Editura Anima, un volum de desene, „Răsfrângeri” (2005), un volum de gravuri mici, „În umbra tăcerii” (2006), la Editura Anima, ș.a.

Hortensia Masichievici-Mișu a primit numeroase premii și distincții, printre care: Medalia „Meritul Cultural clasa I” (1968), Medalia de aur pentru gravură a Academiei „Tommaso Campanella” (Roma, 1968), Premiul Uniunii Artiștilor Plastici București pentru Grafică (1992), Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1994), Premiul de onoare al Trienalei de gravură de la Chamalière (Franța, 2000), Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Mare Ofițer, categoria Arte Plastice (2004).

*****

Expoziția „Donația Beldiman: Hortensia Masichievici-Mișu – Gravura ca pasiune”, curatoriată de Angelica Iacob și Ioana Beldiman, va putea fi vizitată la Palatul Suțu până pe data de 9 octombrie 2022.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508