spot_img

”La Civil”: complicata geneză a unui film-bombă

“Când mă trezesc, vreau fie să ucid, fie să mor. Așa mă simt în fiecare dimineață…” Această confesiune devastatoare i-a fost făcută regizoarei Teodora Mihai de către o mamă mexicană, a cărei experiență a inspirat scenariul acestui film fenomenal. Pentru cineastă, declarația a venit ca o palmă. Imediat, a vrut să afle cum o ființă umană ar putea ajunge să simtă așa ceva, mai ales o femeie de vârstă mijlocie care nu se încadra într-un profil violent. Orice film important începe cu o întrebare urgentă. Și în acest caz a fost vorba de acel spirit artistic mereu iscoditor care a vrut să știe ce s-ar fi putut întâmpla atât de grav ca o persoană să ajungă în această stare de spirit. Așa că femeia i-a povestit în detaliu tragedia prin care trecea.

Inițial, cineasta a vrut să facă un documentar, iar motivul pentru care acea mama i s-a confesat a fost că auzise că în zonă se face o cercetare pe tema răpirilor de adolescenți de către cartelurile de droguri. Iar faptul că Teodora era o regizoare străină a convins-o că nu avea o agendă ascunsă, ci singurul interes era să spună o poveste pe cât se poate de aproape de realitate pe care s-o împărtășească unui public internațional cât mai larg. Femeia spera ca mesajul ei disperat să ajungă peste hotare, astfel încât presiunea internațională să determine o schimbare pozitivă. Spera. Pe 10 mai 2017, Miriam Rodriguez a fost ucisă de cartelurile de droguri.

Miriam este motivul pentru care acest film, improbabil „pe hârtie”, există: o producție internațională regizată de o cineastă româno-flamandă în limba spaniolă și turnată în Mexic. Miriam a fost scânteia creativă care a adus la viață La Civil și pe puternica ei eroină, Cielo. Imediat după ce tânăra regizoare a început s-o urmărească pe aceast mamă mexicană, ideea unui documentar observațional a părut prea hazardată: regiunea era foarte nesigură și Teodora se simțea cenzurată de circumstanțele dificile și de subiectul care conținea multă informație sensibilă. Așa că a luat decizia să scrie o poveste fictivă inspirată din cei doi ani și jumătate de documentare intensă. În toată această perioadă, cineasta a contat pe ajutorul unui prieten mexican apropiat, romancierul premiat Habacuc Antonio De Rosario, care a crescut în Reynosa, un oraș de la granița mexicană cu SUA și care a scris mult despre războiul drogurilor și impactul acestuia asupra cetățenilor obișnuiți. Așa că în momentul în care a luat decizia de a scrie ficțiune, pentru Teodora a fost neîndoielnic faptul că Habacuc era cea mai potrivită persoană s-o ajute. Din fericire, el a acceptat invitația de a colabora și cei doi au început să scrie împreună scenariul în baza mărturiilor strânse și, în special, a confesiunii acelei mame care i-a povestit cum pierderea fiicei în mâinile unui cartel local a transformat-o din victimă în agresor. Pentru Teodora, răvășitor a fost felul în care Miriam a decis, din disperare, să ia problema în propriile mâini ca, mai târziu, să-și dea seama că a fost absorbită de cercul vicios al violenței, adică exact acela care o transformase, inițial, în victimă. Această ironie tragică a marcat-o profund pe cineastă. Și-a dat seama că exista un important mesaj existențial ce trebuie împărtășit, mai ales că femeia care inspirase filmul nu mai era în viață ca să vadă materializarea lui.

La Civil nu a fost deloc ușor de produs. Gestația proiectului a durat nu mai puțin de 7 ani și a trecut prin diferite laboratoare de dezvoltare cum ar fi Torino Film Lab și Cannes Cinéfondation. Proiectul a fost susținut de Fondul Audiovizual Flamand (VAF) încă din faza de scenariu. Teodora s-a născut în România, dar a trăit în Belgia de la o vârstă fragedă, așa că avea o puternică conexiune artistică cu Flandra. Totuși, era o poveste mexicană, vorbită în întregime în spaniolă. Cu accente, însă, universale: o mamă își căuta fiica. Și cum îndrăzneala artistică e mai mereu răsplătită, proiectul a reușit să strângă o echipă excepțională de coproducători. Mai întâi, legendarii frați Dardenne și a lor firmă de producție Films du Fleuve. Apoi Mobra Films – compania de producție a cineastului Cristian Mungiu – grație căreia filmul a obținut un important ajutor de la CNC România. Regizorul român s-a implicat personal în organizarea filmării și în post-producție. Era nevoie, însă, și de un partener puternic în Mexic și acesta s-a chemat Teorema, compania lui Michel Franco, un renumit regizor local. Proiectul a fost sprijinit, în cele din urmă, și de Eurimages.

În ciuda faptului că finanțarea a fost asigurată, filmarea a continuat să fie riscantă, mai ales că, între timp, a început și epidemia de COVID. La Civil a fost turnat în locuri reale, în Nordul Mexicului, în noiembrie și decembrie 2020.

Din respect pentru Miriam, ucisă brutal chiar în fața casei sale de Ziua Mamei, Teodora speră că filmul va sensibiliza oamenii și va aduce schimbări în bine. Între timp, La Civil își continuă parcursul triumfal la festivalurile din întreaga lume, impresionând criticii și publicul în aceeași măsură. Presa jubilează: „un debut foarte matur care oferă un echilibru excelent între portretul psihologic, filmul de acțiune, denunțarea unei realități intolerabile și chemarea la acțiune individuală în lupta împotriva criminalilor ce țin ostatecă o țară întreagă.” Cineuropa.org

 

La Civil se vede acum în cadrul Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, la București, Cluj și Iași, iar de vineri, 29 octombrie, intră în cinematografele din toată țara: în București la Afi Cotroceni, Park Lake, Sun Plaza, Movieplex, Hollywood Multiplex Vitan, Happy Cinema, Cinema „Elvire Popesco”, Cinema Muzeul Țăranului – Sala Horia Bernea, Cinemateca Union, Timișoara: Shopping

 

City (Cinema City), Botoșani: Happy Cinema, Iași: Cinema Ateneu, Cluj Napoca: Cinema Victoria, Cinema Arta, Sfântu Gheorghe: Cityplex Cinema Arta, Constanța: Centrul Multifunctional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, Lugoj: Cinema „Bela Lugosi”, Pitești: Cinema Trivale, Sibiu: Cinema „Ion Besoiu” – în cadrul ESTE filmul de miercuri, Târgu Mureș: Cinema Arta, Onești: Cinema Capitol, Oradea: Lotus Palace, Galați: Cinema „Prof. Ioan Manole”.

Partener Media Principal: Radio Guerrilla.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Urban, Zile și Nopți, Librăriile Cărturești, Cinemap, Antena Play, Happy TV.

Rating: N15

Trailer LACiVIL
Facebook: @LaCivilbyTeodoraAnaMihai
Instagram: Voodoo Films
Website: voodoofilms.ro

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508