spot_img

Câștigătorul Palme d’Or și marile premii de la Cannes, în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest

O meditație elegiacă asupra morții și a creației venită de la un extravagant maestru spaniol,  o peliculă burlescă despre rădăcini și identitate, o satiră socială demolatoare și inclasabilă, o răvășitoare poveste de epocă feministă și un comentariu hipnotic și stilizat despre fericire. 5 dintre cele mai premiate și mai aclamate filme ale anului. 5 motive pentru care festivalul de la Cannes rămâne cea mai importantă sursă de capodopere cinematografice și o vitrină a filmului de autor neconvențional, provocator, vibrant, captivant și polarizant. Mereu revelator. 

Ajuns la ediția a zecea, festivalul Les Films de Cannes à Bucarest va prezenta și anul acesta publicului din România cele mai importante filme de autor ale anului, în premieră, între 18 și 27 octombrie.

 

Pedro Almodóvar, flamboaiantul cineast spaniol, a fost celebrat ca maestru contemporan la Cannes în 2004, când filmul său, La mala educación, a fost ales să deschidă festivalul. Doi ani mai târziu, Volver era răsplătit cu Premiul pentru Cel mai bun scenariu, recompensă care s-a adăugat trofeului pentru Cel mai bun regizor, obținut pentru Todo sobre mi madre, în 1999. În 2019, Almodóvar și-a făcut o întoarcere fulminantă în competiția oficială cu Dolor y Gloria, a șaptea colaborare cu Antonio Banderas, actor fetiș, aici în rolul carierei sale. Recompensa a fost pe măsură: Premiul pentru Interpretare masculină.

Salvador Mallo (Antonio Banderas), un regizor aflat în declin fizic, are parte de un șir de regăsiri. Redescoperindu-și trecutul, Salvador simte nevoia urgentă de a-l povesti, și grație acestei presiuni interioare își găsește salvarea. Pelicula face parte dintr-un triptic început cu La ley del deseo (1987) și continuat cu La mala educación. Un compendiu și o meditație asupra temelor recurente ale autorului, filmul a fost întâmpinat în Spania cu aprecierea unanimă a presei și a publicului, un lucru inedit pentru controversatul Almodóvar.  Un critic spaniol l-a descris ca o operă „sumbră și obsesivă, dar în același timp, generoasă, plină de lumină și de emoție”. „Un fel de miracol”, titra Variety, pentru care Banderas a trebuit, conform propriilor mărturisiri, să-și omoare personalitatea ca să recreeze un alter ego al regizorului. Rezultatul acestei colaborări excepționale este o „bijuterie senzuală și profund personală, un film despre plăcere care devine, în sine, o plăcere” (The Guardian).

 

Născut în 1960 în Nazareth, Elia Suleiman și-a văzut recompensat talentul chiar de la debut: primul său lungmetraj, Chronicle of a Disappearance, a fost declarat cel mai bun film în 1996, la Veneția. În 2002, Divine Intervention a câștigat premiul juriului la Cannes. Deseori comparat cu cineaști ca Jacques Tati și Buster Keaton, Suleiman jonglează cu ludicul și sobrietatea cu un simț poetic similar.

În It Must Be Heaven (Mențiunea specială a juriului, Cannes 2019), regizorul emigrează din Palestina în căutarea unui nou „acasă”, însă își dă seama curând că țara sa de origine îl urmează ca o umbră. Un film burlesc care explorează noțiuni precum identitatea, naționalitatea și apartenența și în care cineastul-actor pune o întrebare fundamentală: unde te poți simți „acasă?”. „Regizorul-actor își folosește fața și trupul ca să exprime sufletul Palestinei și nicăieri acest lucru nu e mai pregnant ca în noua sa comedie amuzantă”, scrie Hollywood Reporter.

 

Înainte să devină regizor, Bong Joon-ho a studiat sociologia și filmul la Academia de Arte Frumoase din Coreea. The Host, proiectat în 2006 la Cannes, în Quinzaine des Réalisateurs, i-a cimentat reputația de regizor ce ridică filmele de gen la nivel de artă. În 2009, a prezentat Mother în cadrul secțiunii Un Certain Regard, iar în 2017, a făcut saltul în competiția oficială cu satira caustică Okja.

Parasite (Gisaengchung) este marele câștigător al ediției din 2019 a Festivalului de film de la Cannes și una dintre acele rare capodopere recompensate cu Palme d’Or care a întrunit ovațiile juriului, ale criticii și ale publicului.  Filmul spune povestea familiei Ki-taek, care este în șomaj și se arată foarte interesată de viața bogatei familii Park. Într-o zi, fiul lor reușește să primească o recomandare pentru a preda cursuri individuale de engleză acasă la familia Park și acesta va fi începutul unui șir de întâmplări imposibil de controlat.  Variety scrie că „autorul coreean e într-o formă devastatoare cu această tragicomedie neagră ca smoala despre inegalitățile sociale din Coreea modernă”, Time Magazine crede că pelicula este un „exemplu superb despre cum o poveste bine spusă, cu personaje vii, poate tăia până la os și te poate lăsa pe gânduri zile în șir.” Times conchide: Parasite „este capodopera spre care autorul și-a îndreptat întreaga sa carieră.” Filmele Dolor y Gloria, It Must Be Heaven și Parasite sunt distribuite în România de Independența Film.

 

La nici 40 de ani, cineasta Céline Sciamma a reușit performanța să participe la Cannes cu nu mai puțin de trei filme: Naissance des pieuvres în secțiunea Un Certain Regard 2006, Bande des filles în Quinzaine des Réalisateurs 2014 și Portrait de la jeune fille en feu (Premiul pentru Cel mai bun scenariu) în competiția oficială, în 2019

Povestea din Portrait de la jeune fille en feu se întâmplă în 1770. Marianne este o pictoriță angajată să-i facă potretul lui Héloïse, o tânără aristocrată întoarsă de curând de la mănăstire care, însă, refuză să pozeze. Marianne va fi nevoită să o picteze în secret. „Departe de a fi o dramă de epocă rigidă, este o poveste de dragoste profund tulburătoare, cu un suflet modern, dar și o fabulă feministă puternică, compasională”, scriu americanii de la AV Club.

 

Regizoarea austriacă Jessica Hausner a devenit „copilul minune” al cinema-ului austriac după ce a primit în 1999, chiar cu filmul de absolvire, o mențiune specială din partea juriului Cinéfondation. Festivalul de la Cannes i-a selectat trei lungmetraje Lovely Rita (2001), Hotel (2004) și Amour Fou pentru secțiunea Un Certain Regard. Toate trei sunt mărturia acuității sale regizorale și a refuzului de-a face compromisuri artistice, iar Little Joe (Premiul pentru Cea mai bună interpretare feminină pentru Emily Beecham, Cannes 2019) este prima ei participare în competiția oficială.

Chiar și pentru o carieră imprevizibilă ca a cineastei, Little Joe surprinde: este un comentariu clinic, stilizat, pe marginea vanității umane și a fericirii ca marfă. Pelicula spune povestea unui sclipitor designer de plante ce bănuiește că ultima sa creație,  o floare cu un miros ce-i face pe oameni fericiți, le modifică subtil personalitatea celor care-i inspiră polenul.  „Interpretările sunt calibrate cu un grad sau două mai departe de realitate. Îndrăzneț de sintetic în abordare, iată un film care, de la paleta coloristică la interpretare, sfidează etichetele. Pentru cei care preferă un cinema aventuros, povestea ar trebui să exercite un farmec la fel de hipnotic precum planta modificată genetic”, scrie Screen Daily.

Vă invităm să rămâneți la curent cu cele mai noi știri despre ediția 2019 a Les Films de Cannes à Bucarest, urmărind site-ul filmedefestival.ro și pagina oficială de Facebook. Biletele vor fi disponibile în curând pe Eventbook.ro.

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiție al evenimentului. Mașina oficială a festivalului: Renault. Cu sprijinul: Catena, Apa Nova, Silva, Groupama Asigurări. Proiect cultural finanțat de Centrul Naţional al Cinematografiei, realizat cu sprijinul SACD / Société des Auteurs et Compositeurs Dramatiques. Parteneri: Air France, KLM, Institutul Cultural Român, Europa Cinemas, Hotel Mercure, SERVE, UPS, Eventbook. Ediția a 10-a Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociația Cinemascop și Voodoo Films.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508