Miercuri, 25 septembrie 2019, de la ora 17.00, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, Muzeul Național al Literaturii Române și Filiala de Critică, Eseistică și Istorie literară a USR vă invită la conferința ”Nicolae Labiş – misterele manuscriselor”, susținută de Mircea Coloşenco, istoric literar și editor.
Mircea COLOȘENCO s-a născut la 3 iunie 1938, în comuna Căinari, judeţul Tighina, Basarabia, România. Între multe alte ocupaţii, a fost muzeograf la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi consilier pentru probleme de memorialistică la Direcţia Muzee şi Colecţii din Ministerul Culturii. Alături de volumele semnate în nume propriu, între care Viaţa şi opera lui Nichita Stănescu (2013), a îngrijit ediţii din Al. Alexianu, George Bacovia, Ion Barbu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, B.P. Hasdeu, Cezar Ivănescu, Victor Ion Popa (în colaborare), Liviu Rebreanu, Nichita Stănescu, Pamfil Şeicaru (în colaborare), G. Topîrceanu, Petre Ţuţea (în colaborare), Al. Vlahuţă, Al. Macedonski ş.a. A fost răsplătit cu Premiul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Academiei Române pe anul 2002, pentru lucrarea Ion Barbu – Opere fundamentale. De mai mulţi ani, Mircea Coloşenco se ocupă de studiul şi valorificarea arhivei rămase de la poetul Nicolae Labiş, proiectând o ediţie integrală a operei acestuia, din care a apărut deja un prim volum, Nicolae Labiş, Opera poetică (Editura Timpul, Iaşi, 2013).
Creaţia literară a lui Nicolae Labiş se află cuprinsă într-un interval de numai şapte ani, între cele două catrene din poezia „Slove de ziar”, publicate la „Poşta redacţiei” de la ziarul „Scânteia tineretului” (1949), adăugând poezia „Fii dârz în luptă, Nicolae!”, apărută în almanahul „Iaşul literar” (1950) şi poezia „Pasărea cu clonţ de rubin”, dictată, cum se ştie, de pe patul de spital, la „Colţea”, în Bucureşti, în preziua morţii (21/22 decembrie 1956). În octombrie 1956 a apărut volumul Primele iubiri, moment de răscruce în poezia românească a anilor de după război, pentru ca, postum, în ianuarie 1958, să se publice, graţie eforturilor prietenilor, volumul Lupta cu inerţia, cu prefaţa lui Geo Bogza.
În 1972 a fost inaugurată la Mălini, judeţul Suceava, Casa Memorială „Nicolae Labiş”, în acelaşi an, părinţii săi, Ana-Profira şi Eugen Labiş, donând manuscrisele poetului către biblioteca Muzeului de Istorie şi Arheologie Suceava, actualmente „Muzeul Bucovinei”, în acest fel constituindu-se Fondul Documentar „Nicolae Labiş”. Studiind aceste manuscrise în vederea unei ediţii integrale Nicolae Labiş, din care a apărut până acum un prim volum (2013), Mircea Coloşenco a conturat o structurare diferită faţă de editorii care s-au ocupat anterior de publicarea operei poetului. Necunoscutele relevate de cercetarea respectivei arhive, ca şi problemele pe care ea le pune la editare, constituie tema conferinţei „Nicolae Labiş – misterele manuscriselor”.
