Continuând seria emisiunilor filatelice dedicate relațiilor diplomatice, timbrul românesc promovează, în cadrul celui mai recent proiect, relațiile de colaborare și prietenie dintre România și Estonia. Romfilatelia va introduce in circulație emisiunea comună de mărci poștale România – Estonia, având ca temă Aurul pădurilor, specii forestiere, vineri, 24 noiembrie 2017, fiind disponibilă în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: romfilatelia.ro/store/.
România a stabilit relaţii diplomatice cu Estonia în anul 1924. Statul baltic a fost ocupat de Uniunea Sovietică în 1940, contactele oficiale fiind restabilite în septembrie 1991, când România a recunoscut independenţa Estoniei.
Cele două timbre, cu valoarea nominală de 8 lei fiecare, ilustrează speciile scoruș și molid.
Scorușul (Sorbus aucuparia) este un arbore cu frunze căzătoare care crește în liziere, în zonele de deal și de munte, fiind răspândit în toată Europa, din Estonia baltică, până în vestul Siberiei. Este înalt de 10-15 m și are coroana rotundă. Frunzele compuse, formate dintr-un număr impar de foliole, se colorează într-un roșu-purpuriu spectaculos la venirea toamnei. Florile albe, dispuse în inflorescenţe, au un miros neplăcut. Scorușele sunt fructe micuţe, globuloase, rar elipsoidale, de obicei roșii. Ele au gust puternic astringent când sunt culese crude, dar după primul îngheţ pot fi consumate. Numit și scorușul păsărilor, reprezintă o importantă sursă de hrană pentru păsări.
Longevitatea scorușului depășește un secol, atingând maturitatea la 10 ani, fructificând abundent în fiecare an, începând cu această vârstă. Este un arbore rezistent la fum, putând fi cultivat în zonele poluate. A devenit foarte frecvent în parcuri. Diversele cultivaruri cu valoare ornamentală, disponibile în comerţ, au fructe galbene, roz, portocalii.
Molidul (Picea abies) este o specie de conifere care face parte din familia Pinaceae. Se găsește în ambele ţări, în România fiind prezent în regiunea montană și subalpină, unde formează păduri pure (molidișuri) sau păduri de amestec cu fagul și bradul. În Estonia ocupă locul trei ca prezenţă în categoria speciilor de arbori, după pini și mesteceni. Cele mai înalte exemplare de molizi din Estonia cresc la Järveselja și au o înălţime de circa 48 m.
Arbore cu coroană piramidală sau îngust conică, ajunge până la 50 m înălţime. În condiţii favorabile, molidul poate trăi până la 250 de ani.
Vechii greci, romanii, dar și popoarele medievale foloseau mugurii, conurile, seminţele, rășina și uleiurile esenţiale ale molizilor în medicina tradiţională. Substanţele conţinute de molid întăresc sistemul imunitar și stimulează pofta de mâncare. Molidul este foarte util pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, calmează tusea și este un bun expectorant. Produsele pe bază de molid ameliorează simptomele artritei, afecţiunile specifice gutei sau durerile musculare. Uleiul esenţial de molid este antiseptic, întăritor și are efect răcoritor. Masajele cu ulei de molid sunt foarte benefice pentru relaxarea generală a organismului și combaterea stării de oboseală.
Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre + 1 vinietă.
Romfilatelia mulţumește Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” a Universităţii din București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale și fotografului George Avanu.
