spot_img

”Mă fascinează felul în care perioada infantilă definește adultul de mai târziu”

Irina Broboană expune, la Galeria Calina din Timișoara, ”44783”, curator Olivia Nițiș. Pornind de la o istorie personală, artista propune publicului o incursiune în lumea copilăriei petrecută într-un centru de plasament. Despre acest proiect, Dorina Cioplea a dialogat cu Irina Broboană, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro.

În expoziția ta ”44783” introduci vizitatorul într-o lume deloc frumoasă, pe care cei mai mulți dintre oameni nici nu vor să o cunoască, preferând să întoarcă privirea: lumea din centrele de plasament. De ce ai simțit nevoia să atragi atenția asupra copiilor din acest sistem?

Majoritatea proiectelor la care lucrez au o componentă autoreferențială. În cazul ”44783” este vorba despre o istorie de familie. Bunicul meu, Iacob Ionescu, a înființat în 1974 Școala Ajutătoare Băbeni, din județul Vâlcea, instituție care se ocupa atât de luarea în plasament a copiilor cât și de educarea lor. Întreaga mea familie a fost implicată, astfel încât mi-am petrecut o bună parte din copilărie și adolescență la Școala Ajutătoare, în preajma celorlalți copii.

Numărul 44783, numele expoziției tale, este numărul de identificare al lui Philip J. Howard, care a fost luat în plasament într-un centru din Harpenden Herts. Crezi că experiența unui singur copil reprezintă, de fapt, experiența tuturor copiilor care trec printr-un centru de plasament? Te poți raporta la o singură persoană?

Dincolo de varietatea experiențelor unui copil într-un centru de plasament, rămâne aceeași dramă legată de abandon și dezrădăcinare. Cei mai mulți dintre copii învață să trăiască cu această traumă de identitate, care se intensifică atunci când ajung la maturitate. Povestea lui Philip este una cu final fericit, el a trăit doar câțiva ani în casa de copii, după care a reintrat în grija mamei sale. Cu toate acestea, acei câțiva ani i-au marcat întreaga viață, iar la maturitate a conceput proiectul ”TheirHistory” (http://www.theirhistory.co.uk/) nu doar pentru a-și face cunoscută povestea, ci mai ales pentru a verifica felul în care se raportează alți indivizi la un trecut similar. A reușit să creeze o platformă pe care sute de oameni o folosesc în încercarea de a-și găsi foști colegi sau institutori, de a-și redescoperi și a-și asuma trecutul.

Povestea sistemului și a centrelor de plasament o spui cu ajutorul imaginii. Ți se pare că o astfel de prezentare are un impact mai mare asupra publicului? În ce măsură îți transmite ție emoție arhitectura unui astfel de loc?

Oamenii sunt ființe preponderent vizuale, iar eu lucrez cu imaginea. Premisele acestui proiect sunt legate strict de empatie și de conștientizarea unui fenomen social. Dincolo de asta, subiectul este foarte important și foarte intim pentru mine. Contactul cu copiii implicați, cu familiile acestora, cu oamenii care lucrează din greu pentru a face sistemul să funcționeze te ajută să înțelegi dimensiunea afectivă a unei case de copii. Cumva spațiul arhitectural reușește întotdeauna să conserve această emoție, care se va dezvălui la prima vizită într-un orfelinat.

De ce ai ales tehnica desenului și de ce te-ai oprit doar la ea? Lucrezi și în pictură, obiect și video.

Nu am ales tehnica desenului și nu m-am oprit doar la ea. Acum 2-3 ani, când am început 44783, nu mi-am pus problema expunerii proiectului, așa că am lucrat foarte liber, desen pe hârtie-pânză-pereți-podea, pictură, video; cu timpul a devenit evident că desenul mă interesează mai mult. În expoziție sunt și două video-uri, 44783-realizat în colaborare cu Olivia Nițis, (curatoarea expoziției) și documentarul „Life at Desford Approved School in 1966” de Les Ward.

În lucrările tale se face referire destul de des la anumite aspecte ale copilăriei. Este o formă de terapie? De ce te întorci la această perioadă din viață?

Lucrările mele vorbesc de fapt despre oameni, copiii sunt doar punctul de plecare. Mă fascinează felul în care perioada infantilă definește adultul de mai târziu. Copiii, cei foarte mici în special, nu au conștiință și sunt lipsiți de individualitate, identitatea lor se formează treptat în funcție de mediul în care trăiesc.

Ce aștepți de la vizitatori? Care crezi că va fi reacția și care este, de fapt, cheia înțelegerii acestei expoziții?

Am speranța ca vizitatorii să aibă dorința sinceră de a înțelege. Dincolo de o expoziție, de niște lucrări de artă, este vorba, așa cum spuneam, de un fenomen social a cărui responsabilitate o avem cu toții. Copiii din centrele de plasament nu sunt indivizi problemă, sunt doar oameni care au nevoie de puțină bunăvoință.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508