spot_img

„Povestiri din ambele secole” de Lucian Pop

Joi, 21 iunie 2012, ora 12:00, la sediul Uniunii Scriitorilor- Filiala Cluj, va avea loc lansarea antologiei „Povestiri din ambele secole” de Lucian Pop, Editura Ecou Transilvan. Invitaţi: Irina Petraş, Ovidiu Pecican, Ion Mureşan.

„Cea dintîi caracteristică a scrisului lui Lucian Pop este legată de concreteţe şi de dimensiune. Fabulaţia sa, chiar dacă dă semne că este inepuizabilă, este redusă de autor la strictul necesar, fiind ţinută sub o observaţie strictă, nedepăşind niciodată spaţiul de manevră al comunicării unei întîmplări, scopul autorului fiind acela de a se elibera de povara faptelor care-l asaltează, lăsînd deoparte (sau neglijînd cu intenţie) tot ceea ce iese practic din stricta povestire, respectiv portretul, descrierea, analogia, caracterizarea psihologică, analiza sufletească, crearea de atmosferă. O altă trăsătură a scrisului său este neverosimilitatea. Oricît ar pleca scriitorul de la fapte şi întîmplări reale, ele sînt deviate pe parcurs de la înlănţuirea logică a faptelor, pentru a intra în domeniul multiplicării posibilităţilor, a schimbării de macaz, a inversiunii de semne epice. Faptele narate devin total incredibile, imposibil de întîmplat în logica firescului, dar absolut coerente şi credibile în ordinea metafirească (suprafirească) pe care autorul o dă naraţiunii sale. Proza lui debutează brusc, cu o intrare imediată în miezul acţiunii, fluxul narativ fiind cel dominant, cel care acaparează totul, evoluînd rapid spre deznodămînt şi sfîrşindu-se tot atît de brusc cum a început. E o proză cu finaluri neaşteptate, greu de intuit în evoluţia ei internă, cu multe surprize şi capcane de tot felul, trăind din bulversare şi neverosimilitate. Uneori ea tinde să se apropie de proza de sorginte SF, alteori capătă inflexiuni de basm sau de fabulă. Unele dintre proze beneficiază de un incipit caracteristic de poveste („A fost odată un faimos pilot de curse”; „Era un rege ce-şi trimisese prinţişorul la şcoală”; „Era un sat căruia i se zicea Pîglişa” etc.), cînd nu împrumută chiar personaje din tezaurul folcloric popular, cum ar fi Făt Frumos, Ileana Cosînzeana Scufiţa Roşie, Ochilă, Dracul ş.a., după cum, alteori, sensul epic al povestirii pare să fie o simplă ilustrare a unei fabule, pusă sub formă de morală la sfîrşit: „Cine e soţul Ilenei Cosînzene, acela e Făt Frumos”; „De multe ori, sacrificîndu-te pentru altul, îţi salvezi propria piele”; „Sînt ocupaţii atît de detestate, încît orice fel de bine ar face indivizii care le practică, noi îi privim cu aceeaşi suspiciune şi antipatie” etc. În acest cîmp fără sfîrşit al invenţiilor epice, Lucian Pop se descurcă cu multă abilitate, apelînd la personaje extrem de diverse, acţionînd după legile unei fantezii pline de neprevăzut, chiar dacă uneori apelează la personaje-animale, cum este cazul disputei dintre măgar şi hipopotam (Cămătarul), la personaje sacrosancte (Dumnezeu şi Sf. Ilie) sau chiar luate din lumea politică românească (Tăriceanu, Iliescu, Coposu sau Raţiu), fie rescriind episoade din istoria naţională, cum ar fi raportul dintre Vlad Ţepeş şi Matia, bătălia lui Ştefan cu turcii de la Podul Înalt etc., pedalînd uneori fie pe elemente de humor, fie de farsă şi parabolă. Ca atare, cele ma multe texte poartă chiar numele de „poveşti”, cum ar fi Povestea partidelor, Povestea băncii Crescento, Povestea leliţelor, Povestea căpitanului Bragadiru, Povestea singurătăţii etc. Meritul autorului este că acţiunea traversează în multe cazuri spaţiul unui concret anecdotic comun, spre a plonja în zona misterele nebuloaselor vieţii şi trăirilor umane, într-o zodie a imperceptibilului, ingenuităţii şi purităţii aspiraţiilor umane, a sentimentelor delicate şi a visurilor neîmplinite. Aspiraţia spre mai bine, spre frumos şi corectitudine şi demnitate umană face din „poveştile” lui Doru Pop o lume aşezată sub semnul moralei şi binelui comun, stimulînd fantezia şi imaginaţia cititorului spre a-l urma în aria feerică a existenţialului, într-o continuă goană de depăşire a convenţiilor şi stereotipiilor de fiecare zi.”, a scris Mircea Popa.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508