„Basarab Nicolescu – Neobosit căutător de adevăr”

mai 28th, 2012 | By | Category: Agenda de carte

Vineri, 25 mai 2012, ora 11:00, Senatul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti l-a numit Doctor Honoris Causa pe profesorul universitar doctor BASARAB NICOLESCU, de la Universitatea Babeș-Bolyai, membru de onoare al Academiei Române, „pentru meritele excepţionale ale Domniei sale în cultivarea teoriei particulelor elementare şi în promovarea umanităţii, pentru geniul său şi via dăruire cu care a adus o contribuţie de incontestabilă valoare şi autenticitate în ştiinţă şi spiritualitate, prin crearea şi conceptualizarea transdisciplinarităţii“. Cristina Poterăşoiu (administrator general şi director general al OPERA SCRISĂ.RO) a scris un amplu reportaj despre acest eveniment, pe care-l redăm integral:

În Cuvântul său, prof. univ. dr. ing. Ion MĂLUREANU, Președintele Senatului Universității Petrol-Gaze din Ploieşti, a exprimat sentimentul de onoare cu care Senatul a acordat titlul de Doctor Honoris Causa „unei personalități științifice de o autoritate incontestabilă în întreaga lume“. Prof. univ. dr. ing. Pascu Mihai COLOJA, Rectorul Universității Petrol-Gaze din Ploieşti, a arătat în Cuvântul său că decizia Senatului este și o dovadă „a dorinței de a colabora, de a beneficia de competențele Domniei sale în planul cercetărilor transdisciplinare și nu doar atât, mulți ani de acum înainte.“

Laudatio a fost rostit de prof. univ. dr. Ing. Liviu DUMITRAȘCU, Departamentul Tehnologia Informației, Matematică și Fizică: „mi s-a oferit prilejul de a-i adresa un mesaj de omagiere distinsului profesor universitar Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Române. Evocarea meritelor științifice, culturale și morale care îndreptățesc acordarea celei mai înalte distincții – Doctor Honoris Causa – pe care Universitatea Petrol – Gaze din Ploiești o poate acorda – este, oricât de plăcută ar fi, și o încercare delicată.“

Întregul său parcurs biografic confirmă alesele sale trăsături intelectuale, consecvența și hărnicia care l-au însoțit pe întregul parcurs al construcției sale intelectuale. Pasiunea pentru învățătură, dezvoltată încă de la o vârstă fragedă, l-a condus pe elevul Basarab Nicolescu la întâlnirea cu prima medalie de aur (întâiul succes românesc) la Prima Olimpiadă Internațională de Matematică, Brașov, în anul 1959. În același timp, câștiga și Olimpiada Națională de Literatură.“ Au fost, de asemenea, evocate studiile academice, activitatea profesională, titlurile academice, premiile și distincțiile, lucrările publicate, activitatea managerială, editorială, activitatea publică.

În Laudatio a fost inclusă, de către domnul prof. univ. dr. ing Liviu DUMITRAȘCU, aprecierea domnului academician Solomon MARCUS pentru BASARAB NICOLESCU: „nu este un om care se mulțumește să stea între patru pereți și să scrie, are nevoie de a se afla mereu față în față cu oameni cu care să interacționeze, el este un actor care mizează pe un public pe care să-l seducă.“

Mare Prieten al proaspăt numitului Doctor Honoris Causa, prof. univ. dr., academician Eugen SIMION, a pregătit un Laudatio atipic, intitulat „BASARAB NICOLESCU SAU DESPRE REVERIILE RELIGIOASE ALE SPIRITULUI GEOMETRIC“, „un portret spiritual, văzut nu dinspre partea științei, ci a criticii literare. Un portret, evident, prietenos, desenat de cineva care crede că prietenia este un sentiment fundamental.“ În finalul discursului său, domnul academician Eugen Simion a rostit: „Te firitisesc, onorabile coleg, să găsești ceea ce cauți, dacă n-ai găsit, cumva, înainte de a începe să cauți.“

Discursul de Recepție rostit de domnul BASARAB NICOLESCU, Doctor Honoris Causa, intitulat „NEVOIA DE TRANSDISCIPLINARITATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR“, a început astfel:

Este o mare onoare pentru mine atribuirea titlului de Doctor Honoris Causa la o universitate atât de prestigioasă ca Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti.“ […] „Construcţia unei persoane trece în mod inevitabil printr-o dimensiune trans-personală. Lipsa de respect faţă de acest acord necesar explică, în mare parte, una din tensiunile fundamentale ale epocii noastre, aceea dintre material şi spiritual. Supravieţuirea speciei noastre depinde, în mare măsură, de eliminarea acestei tensiuni, prin concilierea trăită, la un alt nivel de experienţă decât cel de zi cu zi, a celor două contrarii aparent antagoniste.“

Există o inter-relaţie destul de evidentă între cei patru stâlpi ai noului sistem de educaţie: cum să învăţăm să facem învăţând să cunoaştem, şi cum să învăţăm să fim învăţând să trăim împreună?

O educaţie viabilă nu poate fi decât o educaţie integrală a omului, după formularea atât de justă a poetului francez René Daumal. O educaţie ce se adresează totalităţii deschise a fiinţei umane şi nu doar uneia din părţile sale.“

[…] „Inteligenţa asimilează mult mai rapid şi mult mai bine cunoştinţele când acestea sunt înţelese şi cu corpul şi cu sentimentele. Acesta este prototipul revoluţiei inteligenţei: emergenţa unui nou tip de inteligenţă, fondată pe echilibrul dintre inteligenţa analitică, sentimente şi corp.

Ce este deci realitatea?

Suntem parte integrantă din mişcarea Realităţii. Libertatea noastră constă în a intra armonios în această mişcare vie sau a o perturba. Realitatea depinde de noi. Din punct de vedere transdisciplinar, realitatea este plastică. Putem răspunde mişcării realităţii sau îi putem impune voinţa noastră de putere şi dominaţie. Responsabilitatea noastră este de a construi un viitor sustenabil în acord cu mişcarea globală a realităţii.“

Domnul BASARAB NICOLESCU a dorit să încheie citându-l pe Wolfgang Pauli, mare premergător al transdisciplinarităţii: “Confruntaţi fiind, de la începutul secolului 17, cu severa fragmentare a spiritului uman în discipline izolate, eu consider că ţelul transgresării opoziţiilor lor este mitul explicit al timpurilor noastre.”

Mă bucur să mă aflu printre cei care au onoarea de a Vă Felicita pentru acest titlu binemeritat care se alătură multor altora, la fel de importante și binemeritate, domnule BASARAB NICOLESCU, Doctor Honoris Causa al Universității Petrol-Gaze din Ploiești. Ploieşti, oraşul natal care v-a primit pe acest Pământ, să vedeți prima dată lumina zilei, să găsiți alinarea la sânul iubitor al mamei, să vă zdreliți – poate – genunchii jucând roata, să vă îndrăgostiți de o fată desculță… dându-vă astfel seva necesară anilor grei de exil dar și împlinirilor din viața dumneavoastră. Cât de singular este drumul dumneavoastră De la Ploiești la mereu alte și alte Văi ale Uimirii! Cu drag, felicitări!

Cristina POTERĂŞOIU

Număr de vizualizări :1480


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro