Din culisele romanului ”Fiicele mării. Iris”: patru surori, patru identități literare și o poveste de familie care traversează continente

Fiicele mării. Iris, primul volum din seria Fiicele mării, semnat de scriitoarea britanică Eleanor Buchanan, spune povestea a patru surori și a unui blestem rostit de un tată îndurerat de pierderea fiicelor sale răpite. O poveste care începe în urmă cu aproape cinci mii de ani, pe un promontoriu din Skara, și ajunge, peste generații, în Ceylon, Australia și Londra.

Dar în spatele romanului se află o altă poveste, aproape la fel de surprinzătoare ca cea din roman. Eleanor Buchanan este cea mai recentă identitate literară a unei scriitoare cu o carieră de peste trei decenii, care a publicat sub mai multe nume și în registre foarte diferite, de la romane de dragoste la ficțiune istorică. Iar unele dintre firele din Fiicele mării. Iris duc chiar spre propria familie: un străbunic plecat în Ceylon în secolul al XIX-lea, o străbunică ajunsă în Australia și sute de mii de cuvinte păstrate în scrisorile trimise acasă.

Între ficțiune și biografie se conturează astfel câteva dintre poveștile din culisele romanului: cele patru pietre din Skara, surorile Blackmore împrăștiate în lume, cele patru identități literare ale autoarei și călătoriile care au precedat cu mult scrierea acestei serii.

O legendă veche de mii de ani și patru surori împrăștiate în lume

Povestea romanului începe în anul 2800 î.Hr., când, potrivit legendei, un tată ridică patru pietre pe promontoriul din Skara pentru a-și călăuzi acasă fiicele răpite și rostește un blestem asupra celui care le va răsturna: familia acestuia va fi distrusă, iar copiii lui vor fi împrăștiați peste mări și țări, până când toate fiicele sale se vor reuni.

Blestemul pare să se împlinească aproape cinci mii de ani mai târziu, în Scoția anului 1931, când Charles Blackmore dărâmă pietrele străvechi de pe peninsula Skara, pentru că „stricau priveliștea” din fața noii sale reședințe. La scurt timp, averea familiei se pierde, soția lui moare, iar cele patru fiice sunt nevoite să plece fiecare pe alt drum, luând cu ele doar inelele făcute din colierul mamei: safirul pentru Daisy, cea mai mică, piatra-lunii pentru Lily, gresia pentru Rose și opalul, cu adâncurile lui albastre, pentru Iris. „Amelia desfăcuse cele patru pietre din colier și le transformase în inele pe care fiicele sale să le poarte în amintirea ei.”, scrie Eleanor.

Cea mai mare dintre surori, Iris, pornește într-o călătorie care o poartă din Scoția în Ceylon, actuala Sri Lanka, și apoi în Australia, în speranța că unchi său îi va putea salva familia. În prezent, pe un alt fir narativ, tânăra Roz Chatton se stabilește la Londra după moartea mamei sale și descoperă, într-un anticariat, un tablou cu pietrele din Skara, care o intrigă într-un fel misterios și face ca inelul de pe mâna sa să pulseze. De aici începe o călătorie extraordinară, în urma căreia va recupera o parte din istoria neștiută a familiei sale.  

Romanul a atras interesul editorilor internaționali încă dinainte de publicare, drepturile de traducere fiind vândute în 19 țări. Scriitoare precum Santa Montefiore, Karen Swan, Fiona Valpy și Clare Flynn au recomandat cartea pentru construcția amplă a poveștii și forța atmosferei, iar Santa Montefiore a descris-o drept un roman „imposibil de lăsat din mână”. 

O autoare cu patru identități literare

Dincolo de poveste, unul dintre cele mai neașteptate lucruri despre Fiicele mării ține chiar de numele autoarei. Eleanor Buchanan este un nou pseudonim al scriitoarei britanice Pamela Hartshorne, autoare cu o carieră de peste trei decenii în literatura de gen.

Pamela Hartshorne are, astfel, patru identități literare. Pe lângă numele său real, este și Jessica Hart și Flora Harding, iar acum, Eleanor Buchanan.

Sub pseudonimul Jessica Hart, autoarea a scris aproximativ 60 de romane de dragoste, o carieră care i-a adus numeroase premii. Ca Flora Harding, a semnat la HarperCollins romanele Before the Crown și The People’s Princess, inspirate de personaje și episoade din istoria familiei regale britanice. Aceste romane au o legătură directă cu cercetarea sa academică. Pamela Hartshorne deține un doctorat în Studii Medievale, obținut în 2004 la Universitatea din York, cu o teză despre percepția spațiului public în orașul York la sfârșitul Evului Mediu și începutul epocii moderne. Unii dintre oamenii reali descoperiți în arhive în timpul cercetării au ajuns, ficționalizați, în paginile cărților sale. 

O biografie la fel de neobișnuită ca poveștile pe care le scrie

Dacă personajele sale pornesc adesea în călătorii neașteptate, nici traseul autoarei până la literatură nu a fost unul obișnuit. Înainte de a se dedica scrisului, Pamela Hartshorne a fost secretară la departamentul extern al ziarului The Observer, bucătăreasă la o fermă de vite din Australia, interpretă într-o expediție în Camerun, profesoară de engleză în Jakarta și asistentă de producție la un teatru din Regent’s Park, Londra. 

Călătoriile au făcut parte din viața ei încă din copilărie. S-a născut la Accra, în Ghana și a crescut în mai multe țări africane. Mai târziu, a călătorit în locuri extrem de diferite precum Tanzania, Africa de Sud, Papua Noua Guinee, Oman, Australia, Nepal, India, Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia, Camerun, Algeria, Statele Unite, Egipt, Kenya, Belize sau Sri Lanka. A studiat franceza la Universitatea din Edinburgh, iar astăzi locuiește în York, orașul căruia i-a dedicat un doctorat în cercetare istorică. 

Experiența acestor călătorii se potrivește firesc cu universul Fiicele mării, o serie în care personajele traversează continente, iar locurile prin care trec sau trăiesc au un rol important în construcția poveștii.

Există și o legătură personală între biografia autoarei și geografia din Fiicele mării. În 1869, străbunicul ei, Bertram Fulke Hartshorne, a plecat în serviciul colonial din Ceylon și, timp de cinci ani, a scris familiei la fiecare două săptămâni. Corespondența păstrată însumează peste 400.000 de cuvinte, iar autoarea lucrează de mai mulți ani la editarea ei pentru publicare. În aceeași perioadă, străbunica sa dinspre mamă a plecat spre Australia. Fără să bănuiască, destinele celor doi bunici aveau să-i ofere autoarei o parte din inspirația pentru călătoria lui Iris. 

Cel de-al doilea volum al seriei, The Moonstone Sister, centrat pe Lily, este anunțat în Anglia pentru ianuarie 2027.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508