spot_img

De la îngerii ficţionali, la cei în carne şi oase

Nu ştiu exact unde am auzit pentru prima dată sintagma “Fereşte-te de românii din străinătate”, români întâlniţi ocazional, în locuri publice, de care te izbeşti în vacanţe, concedii şi în situaţii cu totul aleatorii. Cert este că, fără să vreau, o întâlnire la graniţă sau o întâlnire la interminabilele cozi de la benzinăriile presărate în locuri de proximă vecinătate cu ţara, îţi dau de gândit. Fără să fiu discriminativă în cea mai mare parte a timpului, şi încercând să nu provoc conflicte inutile cu semenii, mai cu voie, mai fără voie, mă simt uneori aruncată în situaţii aparent fără ieşire, iar cutia toracică a discriminării poate trosni cu un sunet de oase zdrobite.

Peisajul pestriţ pe care ţi-l oferă străinătatea despre români, fie în mass media, fie pe care chiar scriitorii noştri îl cultivă, m-a determinat de multe ori să mă uit circumspect la cei întâlniţi în jur. Chiar dacă buruienile altora sunt la fel de bine reprezentate (ficţional sau nu), amestecându-se cu ale noastre, călătoria într-un spaţiu oarecare, peste graniţă, îţi poate da palpitaţii. Cine nu şi-i aduce aminte pe “nea Pandele care vinde acadele” sau pe cel cu aparatul de fotografiat care-ţi susura zâmbitor “colorata mâine-i gata”? Aceste personaje memorabile sunt la tot pasul şi în afară, localnici sau deghizaţi în localnici, gata să prindă din zbor un “salut” românesc.

Ficţiune ori ba, după ce citeşti volumul “Ana Maria şi îngerii” de Radu Aldulescu (Ed.Cartea Românească, 2010), ai senzaţia, punând piciorul pe pământ românesc sau pe alte meleaguri, de aiurea, că eşti la tot pasul asaltat de figura Ciobănaşilor, a îngerului de sex contrar sau a Remuşilor. Din păcate, acesta este adevărul. La orice intersecţie, spaţiu public sau stradă lăturalnică te poţi pregăti psihic şi fizic să ai parte de o porţie de “învăţătură de minte”. Iar forţa cu care Radu Aldulescu a surprins un segment reprezentativ al celor care ne creează o oarecare imagine proastă atât în ţară, cât şi în afară, nu poate decât să te bântuie, indiferent de gradul de toleranţă cu care ai dori să defilezi. Mai presus de toate aceste personaje ficţionale şi de lecţia de scriere pe care ne-o oferă autorul, personajul Mariana îţi reţine atenţia din mai multe motive: e combinaţia telenovelistică a femeii în capul căreia se sparg toate necazurile, dar care, cu o ţinere de minte proporţională cu un suflet prea mare, o ia de la început, în stil tabula rasa, repetând aceleaşi greşeli. Este totodată prototipul românului muncitor, cu studii, un ausländer în ţările vecine, descins cu braţele deschise pe un teritoriu străin. Maltratat fizic şi psihic atât de străini, dar, mai ales, de conaţionali, fie că aceştia se numesc Clanţă, Ariciu, Ghiocel, Terente, Clampă sau Guţanu, deghizaţi în binefăcători la un moment dat. Şi, pentru că ficţiunea e desprinsă parcă dintr-o realitate crudă, românul tot în român dă.

Zilele acestea, nevoită să străbat la pas Bucureştiul, revenită din vacanţă, îmi răsunau în minte mare parte din dialogurile personajului Mariana cu aceşti îngeri hilari. Rememoram întâmplările prin care aceasta trecuse şi, din păcate, în faţa ochilor îmi apăreau şi înfăţişările acestora, desprinse ad-hoc, din persoanele întâlnite în cale în mica mea plimbare. Rezultatul?

Am revenit la aceleaşi probleme pe care le am de vreun an, a căror origine exactă nu o cunosc: chipurile lipsite de expresivitate şi viaţă îmi accentuează teama, dezgustul şi senzaţia că se pot preta la orice tâlhărie sau crimă, mersul cu metroul- poate cel mai aglomerat mijloc de transport- mă aruncă în braţele agorafobiei, iar îmbulzeala îmi creează atacuri de panică. Mă întreb acum, doar, dacă nu pe bună dreptate.

Andra Rotaru

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508