spot_img

Se lansează „Adrian Marino- Vârstele devenirii” de Simona Maria Pop

Luni, 28 iunie 2010, ora 13:30, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bdul. Dacia nr. 12, Bucureşti) va avea loc lansarea volumului Adrian Marino – Vârstele devenirii” de Simona Maria Pop, apărut la Editura Dacia. Invitaţi: Gabriel Andreescu, Virgil Şerbu Cisteianu, Ovidiu Şimonca.

„Centrată pe ideea de a scoate la suprafaţă o serie de atitudini nonconformiste ale vieţii lui Adrian, cartea încearcă să realizeze un portret în evantai al lui Adrian Marino. Pornind de la unele afirmaţii pe care le-a făcut de-a lungul timpului în legătură cu experienţele de viaţă care l-au marcat profund, s-a făcut o strictă selecţie a câtorva ipostaze inedite ale vieţii sale, care au fost reconstituite cu o vădită intenţie portretistică. Având acces la consultarea unor fonduri documentare inedite (arhiva personală a lui Adrian Marino şi dosarele C.N.S.A.S.), s-a insistat asupra unor episoade mai puţin cunoscute din viaţa sa care i-au influenţat considerabil atât evoluţia social-umană, cât şi pe cea profesională, constituind puncte de răscruce ale destinului său.

Anii de închisoare, lunga perioadă a deportării în Bărăgan sau aceea a reabilitării sale de după eliberare sunt elemente foarte puţin cunoscute ale vieţii sale, fie ignorate, tratate superficial sau trecute sub tăcere. De cele mai multe ori Adrian Marino nu este deloc asociat cu ideea de deţinut politic. A fost opţiunea omului demn care nu a dorit să valorifice sub nici o formă această experienţă de viaţă, ci să se impună prin valoarea operei sale. Însă această operă este organic legată de experienţa detenţiei şi a totalitarismului, avându-şi rădăcinile şi motivaţiile interioare într-o istorie cu totul aparte care nu poate fi ignorată.

Jurnalele de călătorie sunt o parte a operei lui Adrian Marino trecută mereu pe plan secund în faţa scrierilor ideologice sau de critică literară. Ele au o semnificaţie cu totul aparte prin faptul că ne oferă cel mai veridic portret al său. Un portret complet în care omul plin de îndoieli, temeri şi crize de solitudine, depresie, izolare sau ratare se metamorfozează în criticul de succes internaţional.

Jurnale sale vorbesc despre modul în care ideologul a „descoperit” şi „epuizat” Europa, confruntându-se direct cu valorile ei, din această confruntare născându-se o operă ideologică de o valoare cu totul aparte şi o atitudine intelectuală avangardistă în epocă.

Suntem generaţia care a „intrat” în Europa şi trebuie să învăţăm ce înseamnă „a fi român şi european”. Nici o iniţiere a noastră nu poate fi definitivată fără o incursiune în cărţile de ideologie pro-europeană ale lui Adrian Marino, titluri devenite deja de referinţă. Scrise la maturitate deplină, scrierile politologice sunt capodopera întregii sale creaţii, o finalizare a tuturor proiectelor pe care le-a început, sub forma mascată a „criticii de idei”, încă din perioada comunistă. Dacă reinterpretăm întreaga sa creaţie din perspectiva acestor ultime cărţi, se pot observa peste tot germenii proiectului său ideologic.

O adevărată lecţie de nonconformism ne-a fost dată, în plină epocă totalitaristă, de episodul publicării Hermeneuticii lui Mircea Eliade. O incursiune în culisele acestui episod biografic ne oferă o înţelegere deplină asupra modului în care a înţeles Adrian Marino să creeze „cultura alternativă”, să îşi pună în aplicare proiectele critice, să îşi apere identitatea şi libertatea de spirit, dar şi să spargă o blocadă comunicaţională, publicând la o prestigioasă editură franceză.

„Cearta intelectualilor”, un ultim moment decisiv în viaţa lui Adrian Marino, nu ar putea să lipsească din această reconstrucţie biografică. Este un episod care ne dovedeşte, o dată în plus că Adrian Marino a rămas consecvent cu sine însuşi, cu proiectele sale, cu crezurile personale şi cu aprecierile critice.

În locul concluziilor clasice, s-a optat pentru evocarea unui eveniment important din viaţa criticului Adrian Marino, şi anume acordarea premiului Herder. Nu întâmplător acest eveniment a fost păstrat pentru final, neglijând voit cronologia logică a faptelor, deoarece este elocvent în ilustrarea modului în care Adrian Marino a devenit în conştiinţa publică românească o adevărată „instituţie”. Ultimul capitol încearcă să stabilească valoarea pe care viaţa şi opera criticului clujean o are în cultura română contemporană în strânsă legătură cu modul în care Adrian Marino şi-ar fi dorit a-i fi recunoscută această valoare.” scrie Simona Maria Pop despre această carte.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508