spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Peisaj „către mare și către soare”, la Galeria Senso

„«Once, on the far side of yesterday», instalația in-situ a artistului Paul Barbu, ne plasează într-un cadru atemporal și aspațial în care dialogul dintre materiale prevalează în fața unui discurs expozițional predispus politizării, concentrându-și mesajul mai de grabă pe procesul de construcție. Cu dunele sale din bile de polistiren, lucrarea se configurează ca o dioramă utopică, ca o compoziție scenografică sau ca un peisaj «către mare și către soare» pentru a folosi chiar cuvintele artistului, fiind, într-un mod cât se poate de asumat, un gest artistic eminamente efemer. Totodată, «Once, on the far side of yesterday» este și o veritabilă incursiune în practica artistică a lui Paul Barbu, o practică aflată la confluența dintre sculptură, instalaționism și intervenții site-specific, vădit influențată de background-ul său în arhitectură (și de creatori precum Carlo Scarpa, Tadao Ando, Santiago Calatrava sau Alvaro Siza)” – Ana Daniela Sultana

Eveniment expozițional la Kunsthalle Bega Box din Timișoara: ”Omul aproximativ 3.0” de Mihai Zgondoiu

Vineri, 8 aprilie 2022, între orele 18.00 – 21.00, Kunsthalle Bega din Timișoara (str. Circumvalațiunii, nr.10) prezintă un proiect expozițional ce poartă marca stilistică inconfundabilă a artistului vizual Mihai Zgondoiu: ”Omul aproximativ 3.0”, un proiect artistic curatoriat de Horia Avram. Vernisajul va fi urmat de un After Party cu DJ K-lu. Sâmbătă, 9 aprilie 2022, între orele 12:00-14:00, va avea loc un Atelier Dosarele X, pentru copii cu vârsta între 8 și 16 ani, coordonat de Mihai Zgondoiu, iar de la ora 17.00 vizitatorii vor putea avea un tur ghidat chiar de către autorul proiectului expozițional. ”Omul aproximativ 3.0 este o expoziție nu doar despre lume, ci mai degrabă despre lumi. E vorba de lumi posibile, acele universuri pe jumătate reale, pe jumătate închipuite despre care vorbesc la fel de legitim artistul în varii forme și formate (aici, de la desen, la print, instalație, sunet și obiect) și literatura pseudo-științifică, prezentă abundent în expoziție prin publicațiile de profil. Titlul sugerează perfect acest univers suprapus: pe de o parte trimite la faimosul titlu al volumului de poezie semnat de Tristan Tzara, pe de altă parte, sugerează ambiguitatea personajelor acestor universuri nepământești, omul ALIENat, extraterestrul cu identitate umană aproximativă. Ambele resurse sunt esențiale în creația lui Mihai Zgondoiu: mai întâi, avangarda, utilizată de artist atât ca reper istoric și argument conceptual, dar și ca mecanism (de exemplu, specularea hazardului ca mod de lucru, sau absurdul agrementat cu o bună doză de ironie care învăluie tot demersul). Apoi, e vorba de preocuparea artistului pentru literatura fantastică, pentru „cercetările” populare în zona misterelor, lumilor paralele și paranormale, o mitologie personală asumată sarcastic-serios și instrumentată bogat în această expoziție. Precizarea numerică trimite la vocabularul tehnologic actual care numește generația următoare a internetului: cea a metaversului, a utilizării descentralizate, a cloud-ului. Astfel, Omul aproximativ 3.0 e în egală măsură despre actualitatea și mereu actualizabila avangardă, și despre alte universuri, despre noi, despre nori și ființele aproximative care le locuiesc.”, a scris Horea Avram, curatorul expoziției ”Omul aproximativ 3.0” de Mihai Zgondoiu. AgentiadeCarte.ro este partenerul media al expoziției.

Cutia Pandorei – expoziție Paul Hitter, la Galeria Senso

Într-un eseu apărut în 1938 în publicația germană „Das Wort”, filozoful marxist Ernst Bloch  se arăta surprins de faptul că Expresionismul încă mai prilejuiește dezbateri, de vreme ce gruparea artistică „Der Blaue Reiter” de la München, unul dintre pilonii curentului artistic modernist, își încheia activitatea în 1914, odată cu începerea Primului Război Mondial. Iată că Expresionismul nu s-a consumat nici până acum în istoria artei, ci se regăsește și în contemporaneitate, de pildă prin viziunea plastică și caracterul revoluționar al lui Paul Hitter, care a inițiat Expresionismul Balcanic acum mai bine de un deceniu. Mai mult, acesta continuă să stârnească intense controverse, „Cutia Pandorei” fiind o spectaculoasă revenire a lui Paul Hitter în sistemul de galerii de artă autohtone. Deși renunță la grafie în această nouă serie de lucrări, artistul își păstrează stilul inconfundabil, puternic individualizat, caracterizat prin afinitatea pentru o portretistică flamboaiantă, dominată de simboluri mai mult sau mai puțin subtile și printr-o cromatică incandescentă, oferindu-ne o perspectivă societală subiectivă actualizată (din cutia Pandorei iese și „Pandemia”). – Ana Daniela Sultana

Trei artiști cu personalități aparte, trei feluri diferite de abordare a picturii

„Trei artiști cu personalități aparte, trei feluri diferite de abordare a picturii. Arina Bican, Liviu Mihai și Augustin Răzvan Radu ne oferă în expoziția de grup «Tris de pictură» un inedit voiaj vizual și ne dau măsura forței lor creative, reflectând subtil Zeitgeistul nostru. Ce au totuși în comun cei trei (pe lângă faptul că sunt absolvenți UNArte București) este faptul că recurg la registrul figurativ ca modalitate principală de expresie artistică, cel puțin în ceea ce privește selecția de față. Dacă la Arina Bican stilul denotă o anume tendință către hiperrealism, mai ales în redarea detaliilor, la Liviu Mihai specificul constă într-o înclinație către tehnică mixtă; în ambele cazuri, însă, se remarcă o predilecție pentru figura umană, ale cărei trăsături sunt adesea reprezentate blurat. La Augustin Răzvan Radu subiectul de referință îl constituie clădirile și nu personajele; poate de aceea stilului său îi este caracteristic un anume calm pe care îl inspiră, de obicei, peisajele. Cum cromatica nu face decât să sublinieze unicitatea fiecăruia și temperamentul propriu, este interesant de urmărit că avem de-a face cu trei semne astrale distincte: de foc – Liviu Mihai, de aer – Arina Bican, respectiv de pământ – Augustin Răzvan Radu.” – Ana Daniela Sultana

Ion Anghel, în deschiderea programului expozițional 2022 al Galeriei Senso

Retroactiv - cea de-a doua personală semnată de Ion Anghel la Galeria Senso - deschide programul expozițional 2022 al galeriei și reunește cele mai recente lucrări ale artistului, lucrări care, în ciuda noutății lor, fac trimitere, așa cum de altfel semnalează și titlul, la o apetență către trecutul recent. Îmbinând pictură, sculptură, colaj și asamblaj, selecția expozițională indică, pe de o parte, în mod asumat (și recurent, dacă ne gândim la o altă expoziție personală a sa din 2013, de la Muzeu Țăranului Român) un stil profund influențat de Arte Povera, iar pe de altă parte relevă chiar relația pe care Ion Anghel o are cu obiectele pe care le colecționează și pe care le integrează în lucrările sale. Aceste elemente aparent banale au, fiecare în parte, o poveste proprie, un destin aparte, la care artistul adaugă noi înțelesuri și valențe, prin juxtapuneri surprinzătoare, pline de substanță. Astfel, amprenta demersului auctorial la Ion Anghel nu vine doar din nevoia de inovare, ci și din asumarea specificității pe care practica sa artistică o presupune, fiind situată la confluența mai multor straturi. Spiritul pedagogic se suprapune actului creației, rolul de artist interferează cu cel de curator sau cu cel de colecționar, asemeni modului în care Ion Anghel intervine cu tușe de culoare peste asamblaje sau cu material textil peste colaje. (Ana Daniela Sultana)

Firul creației. Desene, serigrafii și miniaturi textile de Cela Neamțu

Recunoscută atât în țară, cât și internațional mai ales pentru tapiseriile sale, Cela Neamțu este un artist complex, cu un parcurs și o devenire ce au coincis cu evoluția artei textile către artele majore, fenomen datorat proliferării bienalelor, trienalelor, festivalurilor și altor manifestări dedicate artelor decorative în deceniile recente. Expoziția „Firul creației” reunește desene, serigrafii și miniaturi textile explorând universul plastic al Celei Neamțu din perspectiva acestor modalități de exprimare artistică pe care le abordează pe lângă tapiseria, care a consacrat-o. Selecția expozițională ne oferă o dublă lectură a operei sale mereu dependentă de un fir și simbolic, și narativ. Simbolic pentru că propune chei de interpretare pentru un imaginar care se hrănește cu forme folclorice, mitologice sau biblice, care evocă desprinderea de material, de materialitate. Narativ pentru că aceste lucrări sunt totodată și o imersie într-un proces de creație extrem de meticulos, care necesită timp și care țese călătorii vizuale deschise spre actualizare ori spre re-citire. Astfel, prin lucrările Celei Neamțu putem accesa diferite tehnici plastice și etape de creație ale unei opere deschise, care ne acordă prilejul unor adevărate daruri îmbrăcate în fire de poveste și, mai cu seamă, în fire creatoare. (Ana Daniela Sultana)

Mirrors 2.0.21 – noua expoziție a artistului Augustin Răzvan Radu

Fin observator al peisajului urban, Augustin Răzvan Radu redă în pictura sa, cu o subtilitate narativă, profund influențată de biografia și geografia sa interioară, segmente din imagini și secvențe din evenimente care îi marchează existența sau care îi atrag în mod deosebit atenția. În cea mai recentă serie a sa – Mirrors 2.0.21 – Augustin Răzvan Radu își păstrează preocuparea pentru detalii arhitecturale, însă, de această dată, clădirile nu mai sunt afectate de gloanțe, ci se repetă aproape aceeași structură, alternând doar cromatica. Desfășurată, preponderent, pe nuanțe de gri și de ocru, această nouă serie se află în acord cu starea de spirit din acest an a artistului – 2021, an evocat, de altfel, și în titlul noii sale personale – o stare de spirit indusă de o atmosferă solitară, monotonă chiar. Există, însă, în această selecție, atunci când virează spre rozuri stinse, și o notă de nostalgie cu tente de optimism. Astfel, noile sale lucrări funcționează ca o oglindire a sa proprie și, expuse alături de picturi din alte perioade de creație ale artistului, inspiră o viziune reconfiguratoare asupra unei lumi tot mai mult afectată de crizele prezentului. – Ana Daniela Sultana

Lumina din sferele interioare ale Anielei Ovadiuc

Prezentă în fiecare lucrare din noua serie a Anielei Ovadiuc, lumina este elementul care filtrează și facilitează accesul într-un univers stilistic proteic, un univers din porțelan translucid și gresie glazurată, în care albul predomină, iar tensiunile existențiale evocă, în același timp, și aparența, și esența. Componenta autoreferențială a selecției expoziționale sau povestea despre sinele ascuns, pierdut ori regăsit în metalimbajul formelor, culminează cu un autoportret ascuns într-o sferă. De altfel, sfera este cheia întregului discurs plastic în această selecție inedită – sfera turtită, sfera alungită, sfera care conține înăuntrul său alte sfere – spunând, fiecare în parte, o altă poveste, pe care o putem descifra voyeuristic printr-un mic vizor. Mizând pe ceramica-instalație, practica artistică a Anielei Ovadiuc se situează mai de grabă la polul avangardist al acestei străvechi arte a focului, subscriindu-se unei tendințe deja consacrate de emancipare a ceramicii și de raliere a acesteia la artele majore. Ceramica Anielei Ovadiuc, un dinamic dialog vizual între vechi și nou, aparență și esență, înăuntru - în afară, ne reamintește de efemeritatea lucrurilor și a vieții și face trimitere la un fel transcendent de a intra în rezonanță cu mișcarea interioară a atomilor, a celulelor și a sferelor. (Ana Daniela Sultana)

„Are We Human?” – 6 artiști vizuali în căutarea unui răspuns

De la oglindirile spiritelor animale în fizionomii până la teorii și cercetări biologice care evidențiază tot mai mult faptul că organismele noastre sunt tot mai acaparate de bacterii, celule microbiene ori viruși, tema ontologică a umanului e una care oferă mai degrabă ipoteze și incertitudini. Ce mai înseamnă natura umană azi, când se vorbește tot mai mult de trans- sau post-umanism și cât din reacțiile noastre biologice, fiziologice și psihologice sunt dependente de lumea vie, extra-umană, din corpurile noastre? Miturile, chiar și cele post-moderne, cyber-eresurile, alegoriile ori legendele virtuale sau urbane sunt proiecții ale imaginației, ale imaginarului, pe drumul pe care îl luminează ori îl întunecă fauna omenească din și în gândire. Cei șase artiști participanți în acest proiect expozițional – Gabriel Caloian, Elesz Deen, Raluca Ilaria Demetrescu, Adelina Gavrilă, Luca Maiorescu și Alexandru Micloș – propun o cercetare vizuală a fiziognomoniei și a hibridului uman. (Ana Daniela Sultana)

La Galeria Senso, o nouă personală by BUZU – On the Top of my Lungs

Din universul artistic al Anei Ștefania Andronic (BUZU) fac parte personaje fascinante, unele dintre ele aflându-se în ipostaze tulburătoare precum cele la care făcea referire regretatul critic și istoric de artă Doina Păuleanu în probabil unul dintre ultimele sale texte expoziționale, conceput pentru personala lui BUZU, care a avut loc la începutul acestui an la Galeria Senso. Dacă până acum lucrările sale erau populate preponderent de ființe imaginare, în expoziția sa cu titlul „At the Top of my Lungs” din cadrul NAG 2021, BUZU vine cu o abordare extrem de personală și cu o serie de portrete inspirate de persoane reale, pacienți cu afecțiuni pulmonare, pe care a avut ocazia să îi întâlnească în urma unei experiențe post-COVID, la un spital din București. Poveștile medicale sunt țesute în portretistica acestei selecții expoziționale într-o cromatică și un stil grafic caracteristice practicii artistice a lui BUZU, inspirată de celebrele andografii ale tatălui său, de benzi desenate, video gaming și lowbrow art. (Ana Daniela Sultana)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508