Luni, 8 august 2022, la Centrul Cultural ”Eugen Simion” din Dumbrăveni, județul Suceava, APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) a dăruit titluri semnificative din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale APLER. Evenimentul face parte din cea de-a doua etapă a turneului ”Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar finanțat de Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare.
Primarul Comunei Dumbrăveni, dl. Ioan Pavăl, a primit darurile de carte, iar școlarii și adolescenții ce frecventează Centrul Cultural ”Eugen Simion” au avut privilegiul de a se întâlni cu Maestrul Mircia Dumitrescu, poetul și traducătorul Dinu Flămând, Vasile Săvoiu, consilier de strategie în cadrul BNR, și prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER.
Între 1 și 10 august 2022, în cadrul programului ”Cartea de identitate” au loc conferințe, recitaluri publice, ateliere de educație plastică și ateliere de scriere creativă, prilejuri de sărbătoare pentru minte, inimă și literatură.
”Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Secretariatului General al Guvernului. Donația de cărți pe care APLER a făcut-o deja în prima etapă a turneului către comunitățile din Mureș, Brașov, Harghita și pe care am făcut-o la Dumbrăveni, județul Suceava, este un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin titlurile pe care le donăm. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită, ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității. Cum am mai declarat, nu e întâmplător faptul că evenimentul nostru public Cartea de identitate are loc la Centrul Cultural ce poartă numele academicianului Eugen Simion, personalitatea care a inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, Opere fundamentale, din care au apărut peste 250 de volume.”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER.
”Este un fapt remarcabil că am putut, grație sprijinului financiar al sprijinul Secretariatului General al Guvernului, să realizăm un turneu Cartea de identitate în județele Mureș, Brașov, Harghita și Suceava, unde am dăruit cărți fundamentale ale literaturii și culturii române și unde am putut realiza ateliere creative și educative pentru adolescenții din aceste comunități. Ne dorim să continuăm programul și în anii viitor și în alte zone și comunități românești defavorizate cultural.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER.
Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.

Luni, 1 august 2022, APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) continuă cea de-a doua etapă a turneului ”Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar finanțat de Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare. Astfel, locuitorilor comunei Dumbrăveni, județul Suceava, li se oferă un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale APLER vor fi dăruite luni, 8 august 2022, în cadrul unui eveniment public ce va avea loc la Centrul Cultural ”acad. Eugen Simion” din Dumbrăveni, județul Suceava, amfitrion fiind primarul comunei, Ioan Pavăl.
Aceste daruri de carte sunt marcate de conferințe, recitaluri publice, ateliere de educație plastică și ateliere de scriere creativă. Invitați sunt Maestrul Mircia Dumitrescu și scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER.
”Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Secretariatului General al Guvernului. Donația de cărți pe care APLER a făcut-o deja în prima etapă a turneului către comunitățile din Mureș, Brașov, Harghita și pe care o face acum la Dumbrăveni, județul Suceava, este un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin titlurile pe care le donăm. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită, ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității. Și nu e întâmplător faptul că evenimentul nostru public Cartea de identitate are loc la Centrul Cultural ce poartă numele academicianului Eugen Simion, personalitatea care a inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, Opere fundamentale, din care au apărut peste 250 de volume.”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER.
Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.

Ioana Iuna Șerban (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.
Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta și curatoarea Ioana Iuna Șerban despre cea mai recentă apariție a sa editorială, despre participarea la programul ”renshi virtual art” și despre imagine și imaginar în imensa vârtelniță de rețele virtuale și (i)reale.

Ai de ales între a căuta fețele și măștile biografice ale lui Traian-Te sau Don TraianTe și între a găsi noi înțelesuri și noi decriptări fețelor șlefuite de diamant stilistic din poezia atât de puternică și totuși atât de lirică a lui Traian T. Coșovei. Prilejul acestei duble lecturi din care iese și mai seducătoare poezia lui Traian T. Coșovei ne este oferit de un eveniment editorial al editurii Casa Radio din 2021: CD-ul și cartea ”Poemul care se împotrivește” de Traian T. Coșovei , cu un text stabilit, cuvânt-înainte și note de Cosmin Ciotloș, ilustrații de Luca Jebeleanu și cu o copertă ce prezintă un detaliu dintr-un desen de Traian T. Coșovei realizat la sfârșitul anilor ´70. Pentru cei care l-au cunoscut pe autorul volumului Bătrânețile unui băiat cuminte (re)ascultarea vocii lui Don TraianTe e ca o plonjare în nostalgie ori în acte tulburătoare de istorie literară și de boemă literară. În cele 67 de poeme din fonoteca Radiodifuziunii Române, timbrul vocii poetului, trecând de la o vitalitate molipsitoare și o dicțiune clară la felul șuierător ori electric de a rosti din ultimele înregistrări, amintind de Gheorghe Dinică sau Ștefan Iordache, ne oferă tot atâtea nuanțe ale vocii auctoriale, când ludice, când ”cu lacrimi calde, electrice”, într-o punere în scenă ce poate fi cel mai adesea și pentru sine, și pentru ascultător ”o trădare cu buzele cusute”!

Luni, 25 iulie 2022, în spațiul de artă contemporană Atelier 030202, găzduit de Sala Nouă a Teatrului de Comedie din București (str. Sf.Vineri, nr. 11), au debutat atelierele de scriere creativă și de experimente vizuale din cadrul proiectului ”renshi virtual art”. Timp de trei zile, în mai multe sesiuni de improvizație poetică și vizuală, 3 artiști vizuali – Ana Ștefania Andronic (BUZU), Arina Bican și Loredana Stancu – și 3 poeți – Livia Roșca, Ioana Iuna Șerban și Tudor Voicu, alături de scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu vor realiza un program experimental, de artă digitală și noile media, în confluență cu scrierea creativă contemporană. Conceptul curatorial și editorial propune ca artiștii și poeții invitați în proiect să realizeze împreună o operă de tip renshi, literară, vizuală și multimedia ce va fi difuzată, după finalizarea ei, pe o pagină web dedicată. Astfel, este realizată o operă comună, dar și individuală, prin crearea, formarea, reformarea ori deformarea unei imagini poetice inițiale în cadrul unor sesiuni de creație, re-creație și improvizație poetică și vizuală.
Consiliul Artistic al programului ”renshi virtual art” este format din drd. Ana Daniela Sultana, curator și comentator de artă, dr. Dan Mircea Cipariu, scriitor, curator și manager cultural, lect.univ.dr. Mihai Zgondoiu, artist vizual și curator, prof.univ.dr. Cosmin Paulescu, Decanul Facultății de Arte Decorative și Design – UNARTE București, și lect.univ.dr. Bogdan Rata – Facultatea de Arte și Design, UVT, Timișoara.
”renshi virtual art” este realizat de asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Spațiul de Artă Contemporană ATELIER 030202 din București, Teatrul de Comedie, Universitatea de Arte din București – Facultatea de Arte Decorative și Universitatea de Vest – Facultatea de Arte și Design, Timișoara, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Radio România Cultural, Propagarta.ro și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului ”renshi virtual art”.

În liniștea librăriei și a spațiului de coworking Seneca AntiCafe din București (str. arh. Ion Mincu, nr.1) s-a întâmplat ca ochelarii mei să îmi cadă pe podea în timp ce voiam să o ridic pe fiica mea Gloria Maria Sultana de 11 luni. Cu o pradă atât de mult dorită, Gloria a tras de brațele ochelarilor și a încercat în fel și chip să își pună ochelarii la ochi. O panică m-a cuprins pentru câteva secunde, gândindu-mă că ar fi a doua pereche de ochelari pe care ar trebui să o schimb în câteva luni. Librarii de la Seneca AntiCafe, simpatizanții declarați ai Gloriei, mi-au recomandat spre liniștire două cărți scrise de Serge Latouche, ”Deteriorare garantată! Eseu despre obsolescența programată” (2017) și ”Mic tratat de decreștere senină” (2016), apărute la Editura Seneca și traduse de Bogdan Ghiu. Peste câteva zile ochelarii s-au rupt și soția mea, Ana Daniela Sultana, m-a consolat spunându-mi că a citit în cartea lui Serge Latouche cum fabricanții de ochelari, dar nu numai ei, își programează produsele pentru un ciclu foarte mic de existență. Acesta a fost micul declic care m-a îndreptat spre lectura cărților unui autor contemporan recunoscut a fi una dintre ”cele mai puternice voci ale decreșterii conviviale”. Grație traducerii excelente a lui Bogdan Ghiu, am putut avea certe delicii de lectură cu o adevărată poetică a unor texte despre creșterea și descreșterea lumii noastre de azi pe mâine.