AcasăStudioul de carte

Studioul de carte

Stradivarius ca dragoste şi ca armă

”Duelul Viorilor”, la a V-a ediţie, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai aşteptate momente ale toamnei. În 10 localităţi de pe cuprinsul ţării şi la Chişinău, apoi la Bucureşti, la sala Radio şi la Teatrelli, publicul a asistat din nou în această competiţie din care iese întotdeauna învingătoare muzica. După cinci ani de luptă, numele sonore ale instrumentelor au trecut pe planul doi, mult mai apreciată fiind măiestria violoniştilor, nume sonore ale scenelor naţionale şi internaţionale. Dacă Gabriel Croitoru este solist al orchestrelor radio şi se întâlneşte mai des cu publicul din România, ducând mai departe moştenirea lui George Enescu, cântând pe vioara lui, Guarneri del Gesu, Liviu Prunaru strabate lumea cu Royal Concertgebouw Orchestra,cotată ca fiind cea mai importantă orchestră a lumii şi al cărei concert maestru este. Născut la Craiova, Liviu Prunaru are un destin creator spectaculos, ajutat însă de anii lungi de studiu asiduu. Format la şcoala muzicală românească, violonistul îi face cinste și ne face să fim mândri că suntem români şi că dintre noi se ridică asemenea valori. Din fericire, prelungirea personalităţii sale artistice este o vioară Stradivarius, un instrument extraordinar care îl ajută, îi dă claritate, profunzime în sunet, îi dă putere… Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Liviu Prunaru despre povestea ascensiunii sale, a Viorii Stradivarius dar şi despre ce înseamnă pentru el ”Duelul viorilor”.

ARTdialog cu Silvia și Christian Paraschiv

Despre opera lui Christian PARASCHIV (n. 1953), reprezentant catalizator al generației 80 în arta plastică românească și membru al Grupului Prolog, scrie criticul de artă Alain Oudin: „Opera lui Christian, viața sa și cea a familie sale vor fi marcate de plecarea în exil din Republica Socialistă către Franța în 1986.“ În 1984 Christian Paraschiv primește Marele Premiu de pictură de la Cagne sur Mer (Franta), în 1986 părăsește România, ca urmare a faptului că seria de lucrări „Feminin/Masculin“, un ciclu de nuduri, va fi interzisă, cenzurată. Doi ani mai târziu este urmat de sotie, Silvia, la acea vreme jurnalist cultural la TVR, si de fiica lor, Cati. Alain Oudin scrie mai departe: “Începând deci din 1984 (...) opera lui Paraschiv s-a instalat pe trepiedul Memorie/Identitate/ Exil“. Tot pe acest trepied este sprijinit și dialogul purtat, de Veronica Kirchner pentru AgențiadeCarte.ro, cu Silvia și Christian Paraschiv, pe care i-a cunoscut în această vară în tabăra de creație „7 zile la Redondo“, în Portugalia, în cadrul proiectului Contemporanii.

„Nu autorul joacă rolul principal, ci povestea lui !”

Teodorescu Georgiana Daniela, fiica lui Daniel și a Vasilicăi, este născută la data de 10.07.1996 în orașul Lehliu-Gară, cu domiciliul stabil în comuna Ulmu, județul Călărași. În perioada 2003-2011 a urmat cursurile claselor I-VIII ale Școlii Generale din localitatea Ulmu, județul Călărași. În perioada 2011-2015 a urmat și absolvit cu diplomă de bacalaureat cursurile Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În primul an de liceu a participat la un cerc literar organizat de Fundația Soros, unde a cunoscut-o pe scriitoarea Ioana Pârvulescu. În octombrie 2015 va începe cursurile Facultății de Chimie din cadrul Universității din București. Își propune să exploateze în continuare pasiunea pentru scris. În 2013, a câștigat, cu manuscrisul ”Pe ulițele Răvășiților”, Premiul I la Concursul de Debut Literar (secțiunea proză) al Editurii Litera (cu un juriu din care au făcut parte: Andreea Stoica, Irina Ilie, Bedros Horosangian, Aurora Liiceanu și Dan C. Mihailescu). Simona Ioniță a purtat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, o discuție cu Georgiana Teodorescu despre debutul ei literar.

„Poate rugăciunile mele sunt ele, lucrările.“

Gheorghe FIKL s-a născut la 1 aprilie 1968, la Timișoara. Între anii 1994-1998 a studiat la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Două picturi ale sale apar pe coperțile a două volume lansate și în România, „Bogații” de John Kampfner și „Înalta societate” de Alexander von Schönburg, ambele editate de „Baroque Books&Art”. Lucrări ale lui au intrat în colecții private din Londra, cum este cea a Prințului de Wales. Pentru AgențiadeCarte.ro, Veronica Kirchner a dialogat cu artistul Gheorghe FIKL.

”Copilul din interior e bine merci”

Viorel Gârbaciu s-a născut la 1 iulie 1948 și întreaga viață a lucrat, în primul rând, cu și pentru copii, în zona culturală, meseria sa de bază fiind profesor de limba și literatura română. Prima poezie a publicat-o într-o revistă la Casa Pionierilor din Târgu Jiu, la vârsta de 11 ani. De-a lungul carierei sale editoriale a publicat, până în prezent, zece volume din care opt sunt de poezii pentru copii: ”Intrarea în basm” – poezii pentru copii, Editura ”Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 2002; ”Țara copilăriei” – poezii pentru copii, Editura ”Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 2004; ”Copilăriri” – poezii pentru copii, Editura ”Centrul Județean al Creației Gorj”, Târgu Jiu, 2004; ”De-a cuvântul” – poezii pentru copii, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2006; ”Povestea cu perele mălăiețe” – poezii pentru copii, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2007; ”Nebuni de lună plină” – poezii, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2007; ”Copilul și Țara”, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2008; ”Din drag de Gorj, din drag de țară”, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2011 și microantologia de umor ”Treizeci și trei de catrene + unu”, Editura CJCPCT , colecția Ceașca de cafea, Târgu Jiu, 2015. După ce a renunțat la catedră, Viorel Gârbaciu a slujit arta și cultura, dar și pe copii, mai ales în perioada în care a condus Școala Populară de Artă din Târgu Jiu. Dorina Cioplea a dialogat cu Viorel Gârbaciu, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, despre poezia pentru copii și despre păstrarea copilului interior.

”Scrisul e mai ieftin și mai eficient decât un psiholog”

La câteva luni după ce îi apărea primul volum de poezie, ”În mine e ALB, NEGRU și TU la mijloc (Editura Charmides), în urma concursului de debut ”Porni Luceafărul...”, Gabriel Nicolae Mihăilă câștiga premiul pentru Opera Prima la Festivalul Internațional de Literatură ”Tudor Arghezi”, ediția din 2014. ”Tenace şi atent la cum se mişcă valul, Gabriel Nicolae Mihăilă a ales calea zicerii directe, dovedind din capul locului o uşurinţă a scrierii textelor, aşa ca şi cum ar respira. Nimic nu pare înnodat în poeziile sale. Totul curge limpede, se leagă firesc, dînd impresia de facilitate şi verbozitate”, spunea Gellu Dorian despre poezia scriitorului gălățean. Dorina Cioplea a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gabriel Nicolae Mihăilă, despre debutul său în volum, despre scrisul ca terapie și despre ce își dorește un scriitor tânăr în România.

„Nicăieri nu suntem loviţi ireversibil de superficialitate”

Mircea Băduț (născut la 15 noiembrie 1967, la Râmnicu-Vâlcea) a absolvit Facultatea de Electrotehnică în 1992, la Craiova. A scris unsprezece cărţi de informatică, peste trei sute de articole tehnico-ştiinţifice pentru reviste din România (şi câteva din Europa), traduce articole pentru revista Science in school, publicaţie EIROforum / EMBL (2011-2014). Participă cu lucrări la câteva zeci de conferinţe / simpozioane tehnico-ştiinţifice din România şi din Europa. A publicat proze SF scurte în Almanahurile Anticipaţia (1997) şi Science-Fiction (2007, 2008), şi în revista Helion (Timişoara), două eseuri în publicaţia Dilema veche (2007, 2013). A debutat cu volum de proză (ficţiuni şi eseuri): “Ficţiuni Primare”” (2006) şi este coautor - alături de fiica sa - al cărţii “Ficţiuni familiare” (2011), cuprinzând ficţiuni, eseuri şi poezii. Un al doilea volum, ”Întoarcerea fratelui risipitor”, a apărut la Editura Europress în 2014. În 2015, tot la Editura Europress, a apărut volumul ”DonQuijotisme AntropoLexice”. Acesta a reprezentat tema discuției pe care Simona Ioniță a avut-o în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro cu scriitorul Mircea Băduț.

”Cărți-obiect, răsfăț pentru privire”

Cătălin D. Constantin predă cursuri și seminarii la departamentul de studii culturale și antropologie al Facultății de Litere de la Universitatea din București. Este editor de carte și redactor la revista Cultura. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a publicat albume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Este doctor în filologie, teza sa de doctorat, publicată în 2013, a avut ca temă viața cotidiană în orașele românești la începutul secolului al XX-lea, pornind de la jurnale inedite de epocă ale unor personaje anonime, pe care le-a colecționat de-a lungul timpului. Recent a susținut un al doilea doctorat, în arhitectură, având ca temă o lectură a simbolismului piețelor publice ale orașelor din Europa. Călătoria fotografică realizată de Cătălin D. Constantin, care însoțește textele lui Neagu Djuvara în albumul ”Mănăstirile din Bucuvina”, apărut la Editura Peter Pan Art, în 2014, a reprezentat tema discuției pe care Simona Ioniță a avut-o în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro cu universitarul şi jurnalistul Cătălin D. Constantin.

„O amară meditaţie asupra destinului omenesc”

Mariana Damian (n. 1968) este licenţiată a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Litere, cu specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura latină (1990). În prezent, este profesor titular de limba şi literatura română – limba şi literatura latină la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”din Botoşani. Scriitorul și jurnalistul Alexandru Petria a purtat un dialog cu Mariana Damian, în exclusivitate pentru Agenţia de Carte.

„Spectatorilor le place să fie minţiţi frumos”

Edith Negulici, născută pe 15 martie 1980, la Bucureşti, este licenţiată în teatrologie, scenografie, mass media şi comunicare. Lucrează ca secretar literar la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. Scrie piese de teatru şi cronici de teatru. În viitorul apropiat, va publica, la Editura Tracus Arte, traducerea ,,Les Mille et une définitions du théâtre” scrisă de Olivier Py, muzician, actor, regizor, dramaturg, directorul Festivalului Internaţional de la Avignon,cel mai mare festival de teatru din lume! Scriitorul Alexandru Petria a purtat un dialog cu ea, în exlusivitate pentru Agenţia de Carte.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508