AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Expoziţia „China. Impresii de călătorie” la Muzeul ASTRA

Vineri, 7 iunie, 2013, la Muzeul ASTRA (Sibiu) continuă seria manifestărilor dedicate împlinirii a 20 de ani de la inaugurarea Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder”, cu vernisajul unei noi expoziţii: „China. Impresii de călătorie”. Evenimentul, care este rezultatul unei fructuoase colaborări între Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Universitatea „Lucian Blaga” cu Institutul Confucius şi Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale, va avea loc la sediul muzeului din Piaţa Mică, nr. 11, începând cu ora 13:00.

“Aşa, da!”

Salonul Internațional de Carte Bookfest va avea loc între 29 mai și 2 iunie 2013, la ROMEXPO, pavilioanele C1-C5. Ediţia a VIII-a a Bookfest a început, însă, de mult timp, dacă luăm în calcul promovarea intensă şi organizarea sa, anunţurile editurilor participante, seminariile şi conferinţele ce se vor desfăşura, traducerile editoriale pregătite şi focusul pus pe cele trei ţări invitate de onoare: Germania, Austria și Elveția. Cu o ofertă de 1.000.000 de titluri pentru un public divers şi 300 de evenimente interactive, mă aştept ca Bookfest să reuşească să devină un bun mediator între cititori, scriitori, artişti şi personalităţi culturale. De asemenea, să devină un bun exemplu de “Aşa, da!”, un spaţiu în care nu numai cititorul român să aibă la dispoziţie o paletă largă de oferte, dar şi cititorul internaţional. Pentru că, de multe ori, reuşita unui târg de carte trebuie să răspundă unor cerinţe în pas cu globalizarea, să se decentreze un pic de la propria identitate, să fie generos şi cu ceilalţi, minoritari sau nu.

Un ardelean din Chiojdeanca

Public în acest colţ de pagină electronică textul meu („Un ardelean din Chiojdeanca”) pregătit pentru antologia omagială „Eugen Simion – 80”, Editura Tracus Arte, carte ce va fi lansată joi, 23 aprilie 2013, în Aula Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125), în sesiunea omagială pe care Academia Română i-o dedică Profesorului şi criticului literar Eugen Simion. Cuvântul de deschidere al sesiunii omagiale va fi rostit de către academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. Vor vorbi despre opera şi personalitatea ilustrului sărbătorit acad. Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române, acad. Viorel Barbu, prof. Michael Metzeltin, membru de onoare al Academiei Române, acad. Grigore Brâncuş, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, dr. Ştefan Colceriu.

M&M Open Workshop lansează în București două ateliere: Antropologie și Mozaic

Începând cu 21 mai 2013, în fiecare marți, timp de şase săptămâni, de la ora 18.30, la Institute, The Cafe situat în Știrbei Vodă, nr. 104-106, Bucureşti, va avea loc Atelierul de Antropologie, susţinut de Constantin Gatin, iar în fiecare miercuri, timp de patru săptămâni, începând din 22 mai 2013, se va desfăşura Atelierul de Mozaic, găzduit de Saşa-Liviu Stoianovici. Un eveniment organizat de M&M OpenWorkshop, în parteneriat cu Institute, The Cafe.

Afacerea osemintelor lui Brâncuşi poate fi oprită!

Te cruceşti! Guvernul României a aprobat zilele trecute un memorandum cu tema “Unele măsuri pentru repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuşi”. O societate franceză de avocaţi (nu ştim cum a fost aleasă şi nici cum se numeşte ea, deşi va primi doar anul acesta 90 000 lei!) va reprezenta interesele statului român pentru repatrierea osemintelor marelui sculptor. Dar oare acest bâlci naţionalist-mediatic chiar asigură interesele statului român? Să-l iei pe Brâncuşi dintr-un panteon cultural universal cum este Cimitirul Montparnasse din Paris, vizitat anual de peste un million şi jumătate de turişti, şi să-l aduci într-o zonă românească fără infrastuctură de transport, turistică şi culturală nu ţine de interesul statului român ci doar de ridicol şi gândire mediocră!

Bani pentru cultură din redevenţe, tehnologie şi tabloidizare

Sunt tot mai puţini bani pentru cultură şi tot mai puţine programe culturale în mass-media. Efectele pe termen scurt şi mediu vor fi dezastruoase pentru continuitatea spiritului identitar românesc şi pentru nivelul de educaţie, cultură şi spiritualitate al populaţiei. Deşi produsele culturale de calitate sunt încă ieftine în România, ele sunt în pericol de a-şi pierde dimensiunea socială şi comunitară prin faptul că din ce în ce mai puţină lume are acces la acestea. Atunci când s-a discutat despre liniile directoare ale noii Constituţii, i-am trimis un mesaj jurnalistului şi senatorului Sorin Roşca Stănescu pentru a-l ruga să adauge următorul principiu constituţional: „Accesul democratic la resurse culturale şi educaţionale de calitate. Cultura scrisă naţională este element de securitate identitară şi naţională. Statul asigură resurse pentru accesul democratic la resurse culturale şi educaţionale de calitate”. Cum nici cei din USL, nici cei din opoziţie nu se dau de ceasul morții atunci când aud de cultură, propunerea n-a avut nici-o urmare. Problema banilor pentru cultură rămâne şi ea ar trebui să fie, în al doisprezecelea ceas, rezolvată. Altfel, ne vom plânge tot mai mult de enormul decalaj de civilizaţie dintre noi şi Occident, de fatalitatea care stă cu noi la o masă din ce în ce mai săracă şi cu oameni cu destine de azi pe mâine!

Cum să scăpăm din capcana perfidă a proiectului şi a formatului?

În noua limbă de lemn europeană, proiectul şi formatul au reuşit să pună în pagina realităţii vechiul vis al birocraţilor comunişti de a uniformiza şi de a formaliza creativitatea şi gândirea. Omul „societăţii cunoaşterii” trăieşte cu prefabricate şi cu şabloane! Transferul de cunoaştere devine, tot mai mult, un drum personal şi, adeseori, stingher. Autorul nu este încurajat să fie mai stăpân pe mijloacele sale de expresie, să lucreze la perfecţionarea de sine, ci i se cere – în numele unei supravieţuri la limita subzistenţei – să înveţe să facă proiecte. Şi cum nu se pricepe să îşi transforme gândirea vie şi potenţa creatoare în format şi în proiect, dacă vrea bani de la bugetul de stat ori de la cel european, autorul este împins de birocraţie pe mâna şi bugetele „scriitorilor de proiecte”.

A doua îngropare a lui Brâncuşi

Nu ştiu dacă e adevărată informaţia conform căreia o casă de avocatură agreată de Guvernul României este pe cale de a lua câteva sute de mii de euro pentru a rezolva juridic repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi. Miza nu ţine de imaginea de ţară, ci doar de diavolul meschin care flutură 30 de arginţi şi de promovarea unor caractere egotice.

Modelul francez sau cum să avem o strategie naţională de promovare a lecturii

Timp de o săptămână, între 19 şi 26 martie 2013, am fost la Paris, la Salonul de Carte, la Centrul Naţional al Cărţii, la Biblioteca Naţională a Franţei şi la Biroul Internaţional al Editorilor Francezi. Am avut întâlniri profesionale la vârf în aceste instituţii fundamentale pentru cultura Franţei şi am putut, astfel, să iau pulsul industriei editoriale din oraşul luminilor. Două informaţii mi s-au părut emblematice: 90% dintre francezi au obiceiuri de lectură, în timp ce România este pe ultimul loc în Europa la consumul de carte; Franţa are o politică eficientă şi coerentă pentru stimularea lecturii de la cele mai fragede vârste, o dovadă în acest sens sunt cele peste 14 000 de titluri anuale pentru preşcolari, şcolari şi liceeni (ceva mai mult decât titlurile româneşti apărute într-un an!).

România la Salon du Livre, un eşec anunţat?

Mi-e tare teamă că prezenţa României ca invitat de onoare la Salonul de Carte de la Paris să nu fie un eşec anunţat. La o radiografiere lucidă asupra industriei editoriale din România, nu avem cum să nu constatăm câteva probleme de fond: industria editorială este cea mai decapitalizată dintre industriile româneşti (atâtea câte mai sunt!); căderea pieţei cu peste 45% faţă de anul 2008 şi căderea puterii de cumpărare a românilor a lovit în casele editoriale de calitate, care se confruntă cu o criză de cash-flow şi de plată a salariilor; lipsa unui sistem de distribuţie şi de promovare a cărţii a făcut ca spaţiul cultural românesc să se tribalizeze şi mai mult.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508