AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Poeme șoptite, din sufrageria Teatrelli-CREART

O sufragerie fără amplificare, luminată de lampadare și proiectoare, i-a pus, de Ziua Națională a Lecturii, făță către față, chip către chip, pe poeta și actrița Ioana Crăciunescu, poeta și managerul cultural Cătălina Bălan, scriitorul, traducătorul și curatorul Bogdan Ghiu și muzicianul și universitarul Fernando Mihalache, într-o serată poetică și muzicală moderată de Dan Mircea Cipariu. A doua secvență a programului de performance pro-lectură intitulat „Lecturi Șoptite #2” a avut loc joi, 15 februarie 2024, de la ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7). Organizatorii, Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și asociația Euro CulturArt, au propus publicului și ascultătorilor în direct ai Radio România Cultural un spațiu intim, rezonat de sonurile memorabile de acordeon (re)vizitate de Fernando Mihalache. Cei cinci protagoniști au citit din cărțile lor și din cărți care le-au schimbat viața. 

Lecturi Șoptite #2, la CREART: performance pro-lectură cu Ioana Crăciunescu, Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Fernando Mihalache – Ziua Națională a Lecturii

Joi, 15 februarie 2024, de la ora 19.00, la CREART - SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari, nr. 7), Primăria Capitalei, prin CREART - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și asociația Euro CulturArt organizează programul de performance pro-lectură intitulat „Lecturi Șoptite #2”. A doua ediție are loc de Ziua Națională a Lecturii și îi are protagoniști pe poeta și actrița Ioana Crăciunescu, poeta și managerul cultural Cătălina Bălan, scriitorul, traducătorul și curatorul Bogdan Ghiu și muzicianul și universitarul Fernando Mihalache, creatori cu activitate și inspirație artistică pe malurile Senei și ale Dâmboviței. Inițiatorul programului este scriitorul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu. Cei cinci protagoniști vor citi din cărțile lor și din cărți care le-au schimbat viața. Lectura protagoniștilor cu publicul spectator va urmări relația intimă a comunicării textelor, față către față, chip către chip, într-un spațiu fără amplificare, luminat doar de veioze, lampadare ori vechi sfeșnice. Un spațiu rezonat de sonurile memorabile de acordeon (re)vizitate de Fernando Mihalache. Evenimentul este transmis în direct de Radio România Cultural. „A doua ediție a Lecturilor Șoptite continuă (re)valorizarea spațiului intim al lecturii și al dicțiunii interioare, într-un dialog muzical și poetic între Marele și Micul Paris, cu revizitări ori recitiri ale unor geografii interioare trăite ori visate de Ioana Crăciunescu, Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Fernando Mihalache, fiecare dintre ei având o relație biografică, artistică sau poetică cu țara lui Baudelaire, Valéry sau Prévert. CREART ne oferă, astfel, drumuri poetice și muzicale spre lumi posibile și magice. În lumina intimă a lampadarului, vom asculta șoapte și traduceri ale unor imagini mentale, interioare și poetice.”, a mărturisit scriitorul Dan Mircea Cipariu, inițiatorul proiectului Lecturi Șoptite. Programul este organizat de Primăria Capitalei, prin CREART - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și asociația Euro CulturArt. Co-producător Radio România Cultural (realizator: Anamaria Spătaru). Parteneri media: AgentiadeCarte.ro, Propagarta.ro, Observator cultural, Amos News.

Frumusețea greșelii la un pahar cu vin

Dragă inteligență artificială, îți scriu pentru că s-a discutat mult despre tine. Hai, nu fi supărată. Oricum, nu ești în stare. Să-ți spun povestea de la început. Am fost la ceainăria Muzeului Național al Literaturii Române. În prima zi a lui februarie a fost episodul 2 din “Ficțiunea de Joi”, eveniment organizat de revista Ficțiunea și MNLR. Am băut un pahar cu vin. I-am ascultat pe Dan Mircea Cipariu și pe Mihai Zgondoiu vorbind despre rețelele de socializare, despre arta în online și despre tine, da. La discuția asta a participat un moderator cam amețit care tot întreba: “vă e teamă de inteligența artificială (hai, sictir, că nu-ți scriu numele cu majuscule)? Vă e teamă? Spuneți, spuneți!” Dan Mircea Cipariu, poet și scriitor (na, le-am separat), jurnalist și manager de proiecte culturale, a vorbit despre perfecțiunea și frumusețea greșelii. E ceva ce tu, dragă inteligență artificială, nu poți înțelege. Nici accidentul poeziei și nici ochiul acela pe care poeții îl deschid spre ei înșiși. Mihai Zgondoiu, artist vizual, curator și galerist independent, a deschis o portiță către lumea tare faină a ideilor și artelor vizuale care își au locul și pe rețelele de socializare, dar care nu-și pierd din substanță și nici nu acceptă compromisuri. Vezi tu, Mihai Zgondoiu nu vorbește doar despre sine. E și profesor, așa că știe ce spune când discută despre viitor, despre tinerii artiști și despre ce putem vedea în galerii, unde merită să mergem mai des.

Daiana Gârdan, Emilia Faur, Ligia Keșișian, Maria Martelli și Radu Vancu, laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023

Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 a celebrat cea de-a paisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural. Daiana Gârdan, Emilia Faur, Ligia Keșișian, Maria Martelli și Radu Vancu sunt laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023. Gala i-a avut ca invitați speciali pe soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, studente la Academia Regală de Muzică din Londra, alături de Mike Godoroja & Blue Spirit. Juriul Galei a fost format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2023 au fost nominalizate cărți semnate de Ligia Keșișian, Maria Martelli, Ion Agaci, Vasile Gribincea și Cătălin Șuteu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2023 au fost nominalizate cărți semnate de Emilia Faur și Alex Olteanu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2023 au fost nominalizate cărți semnate de Daiana Gârdan și Sorin Iagaru-Dina Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 este finanțat de Ministerul Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.

”Kaddish” de Radu Vancu a primit Premiul Cartea de Poezie a anului 2023

Duminică, 7 ianuarie 2024, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XIV-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2023 volumului ”Kaddish” de Radu Vancu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2023 sunt nominalizate cărți semnate de Ligia Keșișian, Maria Martelli, Ion Agaci, Vasile Gribincea și Cătălin Șuteu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2023 sunt nominalizate cărți semnate de Emilia Faur și Alex Olteanu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2023 sunt nominalizate cărți semnate de Daiana Gârdan și Sorin Iagaru-Dina Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 celebrează cea de-a paisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, studente la Academia Regală de Muzică din Londra, alături de Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022) și Alina Purcaru (2023). Organizatorii Galei sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 este finanțat de Ministerul Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro. IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până vineri, 12 ianuarie 2024, ora 12.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaților va fi permis până la ora 15.45.

Regulamentul celei de-a XIII-a ediții a Galei Tinerilor Scriitori

Asociaţia EURO CULTURART anunță realizarea programului GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2023 pentru celebrarea celei de-a paisprezecea ediții a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, ora 16.00, în Sala Iosif Naghiu a Muzeului Național al Literaturii Române din București (Calea Griviței nr. 64-66). Juriul va fi compus din Bianca Burţa-Cernat, Cristina Bogdan şi Cosmin Perța. Juriul va anunţa luni, 8 ianuarie 2024, nominalizările pentru Tânărul Poet al anului 2023, Tânărul Prozator al anului 2023 și pentru Tânărul Critic al anului 2023. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2023, ales dintre toate cărțile nominalizate pentru cele trei secțiuni. Premiul CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2023 pentru autorul celui mai important volum de versuri din anul editorial 2023 va fi oferit în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția a XIV-a. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afişul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart ce îi va avea ca invitați speciali pe tânăra soprană Ana-Maria Godoroja alături muzicienii din trupa de blues&jazz Mike Godoroja & Blue Spirit. Gala Tinerilor Scriitori va fi difuzată în direct de către Radio România Cultural, producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. Co-organizatori: Muzeul Național al Literaturii Române din București. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori. Editorii și autorii sunt invitați să trimită cărți (anul editorial 2023!) pentru jurizare pe adresa str. Străbună nr. 26, sector 1, București, cu precizarea “Pentru Premiile Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023″, până vineri, 22 decembrie 2023, ora 17.00. AgenţiadeCarte.ro, partenerul tradiţional al proiectului, vă prezintă Regulamentul Premiilor GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2023.

Tablou emoționant al speranței și suferinței la Teatrul Odeon, regizat de Carmen Lidia Vidu

Suferința îndeplinește o varietate de funcții în viața unei ființe umane. Ea poate provoca o degradare a personalității sau poate favoriza o dezvoltare a personalității. Sigmund Freud a privit cultura ca o sursă de suferință, iar comportamentaliștii au considerat că nu este nevoie de o analiză a experienței interioare a omului. Schimbarea radicală a viziunii asupra suferinței a fost produsă în lucrările lui Viktor Frankl, care credea că a fi om înseamnă a suferi. Teoria suferinței a lui Max Scheler sugerează că acest sentiment are un scop, iar fiecare individ are sarcina de a găsi motivul propriei suferințe. Problema psihologică elementară, întâlnită în suferință, este aceea de a da suferinței un sens. Regizoarea Carmen Lidia Vidu prezintă pe scena Teatrului Odeon din București un spectacol, al cărui scenariu îl și semnează, despre suferințele pe care ne este tare greu să le dezvăluim celorlalți, de teamă că nu vom fi înțeleși și că vom fi judecați.

Feminități explorate și exorcizate

Singurătatea în cuplu e oare direct proporțională cu creșterea anomiei și a sinuciderilor în societățile postcomuniste și postindustriale? Cât din ce aducem negativ din raporturile noastre sociale este descărcat și tensionat într-o relație de cuplu, în toate formele pe care le putem imagina? Aceste întrebări s-au încărcat de posibile și nuanțate răspunsuri sugerate de cele două spectacole recente montate de Chris Simion-Mercurian din doi dramaturgi norvegieni, Henrik Ibsen și Jon Fosse, premiantul Nobel pentru literatură din acest an. În ”Nora. O casă de păpuși” și în ”Cineva are să vină”,  feminitatea față cu autoritatea patriarhală și fețele singurătății dintr-o căsnicie sunt multiplicate în secvențe repetitive și obsedante prin care sunt subliniate discursuri și argumente despre ”adevărata” viață de familie, ”adevărata” morală socială, ”adevărata” fericire. Cu două actrițe care sunt capabile de eliberatoare și rafinate expresivități spectaculare, Ofelia Popi (Ea) și Irina Movilă (Nora), tot ce e mai ascuns și mai plin de spaime și întuneric între soți electrizează vieți și destine pentru a trece de proba probelor: cum să fim mai oameni și cum să ne descoperim sinele! Nu întâmplător, aceste spectacole sunt sold out la TNB și ArCub și susțin demersul Grivița 53 realizat cu sprijinul granturilor SEE prin Programul RO-Cultura!

România memoriei

În bătăliille personale, de grup, etnice, religioase sau după felul şi chipul unor taxonomii sociale şi etice, memoria joacă un rol identitar. A avea memorie fără mecanisme prin care să o putem accesa devine o problemă şi de suport tehnic, şi de infrastructură a circuitului valorilor sociale şi spirituale. Realitatea lipsei de memorie mi-a fost declanşată după ce am citit, în ultima vreme, ştiri şi pagini web despre România unui viitor mai recent sau mai îndepărtat. Fie că e vorba despre o comisie prezidenţială, fie că este vorba despre o platformă lansată de un prim-ministru, România pare a fi proiectată doar într-o manieră de mecanică a Viitorului, într-o ipoteză în care constructul futurologic e apanajul bancherilor, tehnocraţilor şi al hipsterilor. Cu toate că stindardul Marii Uniri de la 1918 este fluturat ca punct de plecare într-o (re)configurare a priorităţilor naţionale, propunerile care privesc rolul identitar al culturii române vii şi al patrimoniului oferit de creatorii români contemporani sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Ce fel de Românie proiectăm fără să avem în vedere modul în care îi accesăm memoria? Fără a rezolva marile probleme tehnice de stocare a informaţiei, fără a gândi, la priorităţi, ca ţara noastră să devină un furnizor cu rază regională şi europeană de stocare şi prelucrare a informaţiei, vom putea imagina un viitor care nu va rezista mai mult de câţiva ani pe un suport electronic. Iată de ce propunerea mea se numeşte – România Memoriei!

Poezia geometriei și geometria poeziei lui Ion Barbu*

O fericită conjuncție astrală face ca matematicianul de mare clasă care e Bogdan Suceavă să fie și un excelent practicant al umanioarelor, în format epic, dar și parte din clubul restrîns al prețuitorilor matematicianului-poet Dan Barbilian/Ion Barbu. Din această mult prielnică asemănare cu Ianus Bifrons, Bogdan Suceavă a scris eseul Adîncul acestei calme creste** care merită o întîmpinare cu plecăciuni. Ori, cum a primit cu avîntat entuziasm Ion Barbu răsăritul Crailor de Curtea-Veche: „Necuvenită cinste! Astăzi prostescul nostru scris se căftănește!“. Autorul acestui prinos, fiind el însuși printre iubitorii Jocului secund, a primit ca pe un ales răsfăț inspirata decriptare a poeticii lui Ion Barbu din unghiul larg cuprinzător al filosofiei matematicii care l-a inspirat pe Dan Barbilian. Încercările filologilor de a descifra enigmele din versurile ermetice ale lui Ion Barbu s-au soldat cel mai adesea cu simple „traduceri“ în limbaj profan ale încifratelor poeme ale matematicianului. Astfel că. în afară de Tudor Vianu, prieten apropiat și confident al lui Barbu, de fizicianul filosof Basarab Nicolescu, de Matei Călinescu, de Solomon Marcus care s-au apropiat din perspectiva potrivită de versurile sale, mai toți ceilalți comentatori ai lui Ion Barbu fac cărare pe urmele interpretării ironic-simplificatoare pe care o dă G. Călinescu Jocului secund în Istoria literaturii române…

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508