AcasăAgenda de carte

Agenda de carte

Lansare de carte la Librăria „Orest Tafrali”: Nicu Gavriluță, ”De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”

Miercuri, 25 mai 2022, ora 14.00, la Librăria „Orest Tafrali” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, corp A, parter), va avea loc lansarea volumului ”De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”de Nicu Gavriluță, apărut de curând la editura Polirom. „Ne plac (super)eroii pentru că ne spun povești frumoase. Străvechile mituri se regăsesc desacralizate în poveștile lumii de azi. Pe ecranul cinematografului, povestea mitologică este și mai expresivă. Dacă vizionăm filme cu supereroi în 3D, atunci povestea este cu adevărat captivantă, incitantă, provocatoare, într-un fel «participăm» și noi la acțiunea filmului. Imaginile-șoc se derulează cu o viteză amețitoare. Facem parte din misterul și magia lumilor cu supereroi. Urmărindu-le aventurile, visăm, plonjăm pentru un timp în universul beatific al copilăriei. Evadăm astfel din constrângerile realității cotidiene în lumea minunată a imaginarului personal, unde ne identificăm cu acești supereroi.” (Nicu Gavriluță)

Proza scurtă în duel. Sezonul cuțitelor japoneze la Cărturești Verona: dialog Răzvan Petrescu & Marius Chivu

Marți, 24 mai, la ora 19.00, la Cărturești Verona București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), va avea loc un dialog Răzvan Petrescu & Marius Chivu pornind de la volumele ”Cuțitul japonez” (Polirom, 2021) și ”Sfârșit de sezon”, ediție de buzunar, cu 5 povestiri noi (Polirom, 2022). Dialogul va fi urmat de o ședință de autografe.

”Regele ucis de-un porc” și ”O istorie simbolică a Evului Mediu occidental” ,de Michel Pastoureau, la Librăria din Centru

Joi, 26 mai 2022, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumelor ”O istorie simbolică a Evului Mediu occidental” și ”Regele ucis de-un porc. O moarte infamă la originea embelemelor Franței”, de Michel Pastoureau, traduse din franceză de Em.Galaicu-Păun, apărute la Editura Cartier, colecția Cartier istoric. „Simbolul e mereu ambiguu, polivalent, proteiform; nu poate fi închis în câteva formule. În rest, el nu se traduce doar prin anumite cuvinte și texte, dar și prin imagini, obiecte, gesturi, ritualuri, credințe, comportamente. Cercetarea lui e cu atât mai anevoioasă cu cât ceea ce spun înșiși autorii Evului Mediu, inclusiv cei mai iluștri, nu acoperă câtuși de puțin extinderea câmpurilor sale de acțiune, nici diversitatea sau suplețea modurilor sale de intervenție. În plus, este vorba de un obiect al istoriei pentru cercetarea căruia pericolul anacronismului îl pândește pe istoric în cazul fiecărui document. În fine, această cercetare, prin însuși faptul de a fi întreprinsă, prezintă adeseori riscul de a face ca simbolul să piardă o bună parte a dimensiunilor sale efective, estetice, poetice sau onirice.” (Michel Pastoureau)

Dan Lungu, ”Sînt o babă comunistă!” – 15 ani de la apariție, ediție aniversară

La 15 ani de la apariţia romanului, povestea „babei comuniste” Emilia Apostoae este una dintre cele mai de succes ale literaturii române, cu cinci ediţii publicate în România, la Editura Polirom, şi traduceri în Franţa, Ungaria, Austria, Polonia, Spania, Italia (două ediţii), Bulgaria, Turcia (două ediţii), Croaţia, Norvegia, SUA şi Ucraina. La toate acestea se adaugă şi o ecranizare, în regia lui Stere Gulea, cu Luminița Gheorghiu în rolul principal, şi o serie de spectacole de teatru sau balet în ţară şi în străinătate, adaptate după cartea lui Dan Lungu. La fel de actuală şi azi, cu acelaşi umor debordant care i-a cucerit pe cititorii români şi străini, ediţia aniversară este îmbogăţită cu o addenda ce reconstruieşte prin texte şi imagini parcursul excepţional, din 2007 până azi, al romanului-fenomen ”Sînt o babă comunistă!”

În Anul Centenarului Încoronării, editura Librex publică jurnalul Reginei Maria a României

Editura Librex oferă publicului român, in Anul Centenarului Încoronării, ediția aniversară a jurnalului Reginei Maria, „Povestea vieții mele”. Cartea apare în patru volume, ce respectă exact varianta originală, respectiv: Copilăria; Tinerețea și nunta; Începutul căsătoriei si 1906-1914. Jurnalului Reginei Maria a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1934 și a fost lansată simultan la Londra și New York. Cartea în sine “cuprinde” viața Mariei de la naștere până la momentul în care ea ajunge regină. Încadrată în patru părți, însumând 30 de capitole, jurnalul ne dezvăluie momentele cele mai fericite ale copilăriei Reginei, episodul perioadei din Malta unde tatăl său era detașat, impresiile despre Carmen Sylva, căsătoria, nunta și imaginea capitalei și a unei societăți străine pe care o descoperă. Maria nu se ferește în acest “jurnal” să zugrăvească, cu tactul unei diplomații englezești exemplare, relația pe care ea a avut-o cu regele Carol I. Firește, cum era normal, Regina vorbește despre soțul său, regele Ferdinand, încercând să îi descrie prin exemple personalitatea, precum și despre copiii săi, punând accent pe viitorul rege, Carol al II-ea.

Lansarea cărții ”Steaua fără nume/ Nam na jana tara”, de Mihail Sebastian, în ediție bilingvă, română-bengali

Ambasada Indiei la București, împreună cu editura Cununi de stele lansează joi, 26 mai 2022, ora 11:00, cartea ”Steaua fără nume/ Nam na jana tara”, de Mihail Sebastian, ediție bilingvă română-bengali, traducere în bengali de Amita Bhose. În 1965, la Calcutta, ediția în bengali a reprezentat prima traducere în India”, din limba română, a unei opere literare românești. Steaua fără nume a fost jucată pe scenele Calcuttei în același an și în 1967 a fost radiodifuzată. Mihail Sebastian, „un scriitor de un farmec universal”, cum avea să-l numească Amita Bhose care a tradus și Jocul de-a vacanța (publicat în 1970, jucat și radiodifuzat în 1969 la Calcutta), publicat și el bilingv de aceeași editură, are „un teatru de o largă accesibilitate, mai mult decât atât, putere de seducție, popularitate.” ( criticul Mircea Tomuș)

”Zoom”, de Ioana Ieronim

Editura Tracus Arte anunță apariția volumului ”Zoom”, de Ioana Ieronim. ” Ioana Ieronim scrie cu perfecționismul unui spirit în permanentă mișcare. Pentru ea, poetul este, în același timp, protagonist și martor, prezent, dar evadând continuu pentru a capta alte zone și destine… Nu știu alt poet al generației ei în Europa care să manifeste o asemenea flexibilitate, păstrându-și distins, distinct, propria voce.” Fiona Sampson

”Așteptând gloria”, de Mihail Gălățanu

Editura Tracus Arte anunță apariția volumului ”Așteptând gloria”, de Mihail Gălățanu. Mihail Gălățanu (n. 1963) a absolvit cursurile Universității din Galați. A activat și ca jurnalist, publicând în paginile periodicelor (Flacăra, Flagrant, Expres, Capital). A debutat, în 1987, cu volumul de lirică ”Știri despre mine”. Trei ani mai târziu, îi erau editate alte trei cărți de versuri, ”Evanghelia lui Barabas”, ”Bunicul Kennedy” și ”Mireasa tuturor”. În 2001, la Editura Vinea, apar volumele care produc vâlvă, intitulate ”O noapte cu Patria” și ”Româna cu prostii”. Din martie 2001, Mihail Gălățanu a devenit redactor-șef al revistei ”Playboy”. Apoi director editorial la trustul/și revista ”Flacăra”, editor coordonator la Finmedia, a fost și copywriter la o mare agenție de publicitate, redactor-șef la ”Privirea”, adjunct al lui Cornel Nistorescu la ”Evenimentul zilei”, editor coordonator la Rabbit Media, cu propriile publicații. Cariera literară a continuat cu mai multe cărți de proză, poezie și eseu. Dintre volumele reprezentative din ultimul deceniu, remarcăm: ”Trilogia nașterii” (poeme), 2013, ”Ultimul Karamazov” (roman), 2014 și ”Mormântul lui Ovidiu” (roman), 2021.

”Toți diavolii sunt aici” de Louise Penny, un roman polițist à la carte, dar și o carte despre dragoste și sentimentul de acasă

Printre iubitorii de romane polițiste din Europa sau de peste Ocean, în librării sau pe marile ecrane, inspectorul Gamache este deja un personaj binecunoscut și iubit. Celebru datorită traducerilor romanelor care-l au ca protagonist în 31 de limbi, Inspectorul Gamache este eroul unei longevive serii de romane polițiste create de autoarea canadiană Louise Penny, care numără nu mai puțin de 16 cărți.” Toți diavolii sunt aici” este a patra carte publicată de Editura Trei care-l are protagonist pe inspectorul canadian. Cu aerul său elegant și rafinat, iubitor de artă, perspicace, dur și perseverent în anchete, tandru și duios cu familia, inspectorul-șef Armand Gamache de la Secția de Omucideri a Sûreté du Quebec este un personaj de care cititorii se îndrăgostesc la prima lectură. Are aerul unui profesor stilat, însă, de fapt, și-a exersat virtuțile pedagogice antrenând trupe speciale. Inspectorul care nu clipește când este amenințat cu pistolul, plânge când are o dispută verbală cu fiul său. Este „un războinic spiritual și un detectiv” de calibru greu, după cum consideră „Wall Street Journal”, cu un uriaș spirit de sacrificiu, contrabalansat de trasături proeminente de om „de lume”, care apreciază în egală măsură arta, dar și un pahar cu coniac de colecție sau un platou cu brânzeturi fine.

„Mitologia primitivă”, primul volum din seria „Măștile Zeului”, este publicată în premieră la Editura Trei

Care sunt sursele mitologiei? Cum acționează miturile din diferite culturi asupra noastră, fie în mod conștient, fie inconștient, în prezent? Care sunt cele mai influente simboluri, credințe și figuri mitologice apărute și păstrare de-a lungul istoriei omenirii, încă de la dezvoltarea primelor așezări și până în epoca modernă? La toate aceste întrebări și la multe altele în plus răspunde unul dintre cei importanți autori de mitologie comparată și profesor de literatură, Joseph Campbell, într-o colecție amplă, alcătuită din patru volume. Monumentala lucrare a scriitorului american, publicată între 1959 și 1968, „Măștile Zeului” cuprinde mitologia din întreaga lume, din antichitate și până în zilele noastre. În timp ce „Eroul cu o mie de chipuri” (The Hero with a Thousand Faces) o altă lucrare importantă a sa, apărută cu 10 ani înainte de seria prezentă, are la bază surse de inspirație preponderent din domeniul psihologiei, cărțile „Măștile Zeului” împletesc aceste influențe cu informații referitoare la cercetări din antropologie, istorie și arheologie. „Măștile Zeului este cea mai cuprinzătoare și cea mai imaginativă lucrare pe care o avem despre un subiect care mai devreme sau mai târziu trebuie să atragă atenția fiecărui cititor serios", apreciază publicația The New York Times această colecție tematică al cărei prim volum, „Mitologia primitivă”, a fost publicat în premieră în România, la Editura Trei în această lună.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2025

De 16 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2025, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Premiile Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 70 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2025: 30 de cărți de poezie, 25 de cărți de proză, 5 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 10 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2026, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508