Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 18.00, în sala Media, la vernisajul expoziției de artă contemporană Between I and we, un eveniment multidisciplinar dedicat Zilei Culturii Naționale, care aduce împreună arta vizuală, muzica și dansul.
Expoziția explorează relația dintre identitatea individuală și cea colectivă, dintre „eu” și „noi”, propunând un dialog artistic deschis asupra apartenenței, memoriei și interacțiunii umane. Lucrările propuse au în centru umanitatea, relațiile dintre oameni și relațiile noastre, ale fiecăruia, cu sinele interior. Astfel se creează o plasă fină de emoții și pulsiuni care impregnează spațiul de lucru cu fragmente din structura interioară a artistului și prezintă în același timp viziunea lui despre lumea care îl înconjoară. Lucrările reunite reflectă perspective diverse, medii și expresii artistice diferite, oferind publicului o experiență complexă și contemporană.
Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău celebrează Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2026, cu un program amplu și articulat, ce reunește vernisaje, un recital pianistic de excepție și un eveniment editorial: lansarea unui volum de autor – o celebrare plurivalentă a creației românești contemporane.
Programul debutează la ora 12:00, la Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”, cu vernisajul expoziției „Arta, oglindă a lumii”, realizată de elevii claselor V-XII, specializările arte plastice și arhitectură, ai Colegiului Național de Artă „George Apostu” din Bacău, sub coordonarea profesorilor de specialitate: Luminița Radu, Bianca-Andreia Rotaru, Mihaiela Craiu, Geanina Ivu-Vlad, Mădălina-Alexandra Șolot, Katy Andries, Florența Bogdan, Adriana Cristina Busuioc, Oana Gârbea și Loredana Metu. Manifestarea artistică, ajunsă la cea de-a doua ediție, este parte din Proiectul Educațional Cultural Artistic „ENVIRONMENT ART”. Inițiativa oferă tinerilor creatori oportunitatea de a-și expune viziunile plastice, dezvăluind o maturitate artistică remarcabilă și o înțelegere profundă a limbajului vizual contemporan.
Compozitor, dirijor, organist, violonist și un excepțional clavecinist și pianist, Mozart a fost un muzician complet. În doar 35 de ani de viață, a creat un număr impresionant de lucrări – peste 600 – în toate genurile muzicale ale timpului său: 41 de simfonii, 26 de cvartete de coarde, 17 sonate pentru pian, 42 de sonate pentru vioară, 27 de concerte pentru pian, serenade, arii, muzică religioasă, partituri corale ș.a. „Un fenomen ca Mozart este un lucru inexplicabil” – declara Goethe.
Pe 27 ianuarie 2026 se împlinesc 270 de ani de la nașterea lui Mozart, eveniment pe care Sala Radio îl marchează prin două concerte speciale prezentate de Orchestra de Cameră Radio.
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București deschide anul 2026 printr-un eveniment cultural de excepție, dedicat copiilor și familiilor, în care literatura, muzica și creativitatea se întâlnesc într-o experiență unică, spectaculoasă și profund formativă. Acesta va avea loc joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 17:00, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București, din str. Tache Ionescu nr. 4, București.
În perioada 5-31 ianuarie 2026 iubitorii artelor vizuale sunt invitați să viziteze expoziția colectivă ce reunește pe simezele galeriei Brăteanu o suită de douazecișicinci de lucrări din colecția Costin Brăteanu semnate de reputați artiști vizuali din România, Germania, Franța, Austria și Serbia: Maria Balea, Georg Brandner, Doru Brăteanu, Costin Brăteanu, Duška, Suzana Fântânariu, Charlotte Guitard, Ljubiša Djurić, Jens Lawrenz, Mátyás László, Milica Lojović, Marcel Lupșe, Gheorghe Mosorescu, Florian Mihăilescu, Daniela Orăvițanu și Dorin Pantalir.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova și Ministerul Culturii al Republicii Moldova, organizează cu prilejul Zilei Culturii Naționale un concert de excepție, dedicat promovării valorilor culturale românești și universale. Evenimentul va avea loc pe 17 ianuarie 2026, la Sala cu Orgă din Chișinău.
Doi artiști de talie internațională se întâlnesc într-un dialog muzical excepțional, într-o formulă instrumentală rară, care îmbină subtilitatea și rafinamentul repertoriului clasic cu energia și expresivitatea muzicii contemporane.
Spectacolul Aplauze pentru poet… pe scenă, cu actorii Emilia Popescu și Demeter András va avea loc luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 19:00, la sala Teatrelli din București și este dedicat Zilei Culturii Naţionale, fiind organizat de Creart.
Spectacolul de la București este avanpremiera celui care va avea loc pe 17 ianuarie 2026 la Institutul Cultural Român de la Londra.
AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Asociația Artiștilor Plastici București anunță deschiderea expoziției Fă rai din ce ai, un eveniment cultural dedicat artei contemporane românești, care va avea loc în perioada 14 ianuarie – 2 februarie 2026, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu.
Expoziția reunește 45 de artiști români contemporani, ale căror lucrări explorează o diversitate de expresii vizuale și tehnici artistice, printre care: ulei și acril pe pânză, acuarelă, grafică, sculptură în lemn și rășină epoxidică. Această varietate de medii reflectă bogăția și dinamismul scenei artistice actuale.
Marți, 6 ianuarie 2026, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XVI-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2025 volumului “în inima pustiului, la malul Cișmigiului” de Radu Nițescu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București. Premiul Special al Juriului îl primește cartea “Aicea-i și raiul, și iadul. Republica Moldova: un veac de istorie trăită” de Paula Erizanu, Editura Cartier.
Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2025: Anca Ioana Câdă, “Însemnări pe tivul fustei”, Editura Art (colecția pocket); Alin Dimache, “Visul post-punk”, Editura pentru Artă și Literatură, colecția Arcane; Irina Francisca Ion, “orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima; Alexia (pseudonimul Alexiei Plăcintă), “formula lucrurilor simple”, Editura Tracus Arte; Daniela Vizireanu, “nu va ajunge aici dispariția”, Casa de Editură Max Blecher, colecția Opera Prima. Nominalizările pentru Tânărul prozator al anului 2025: Ramona Boldizsar, “Fete bune. Fete cuminți”, Editura Humanitas; Mihai Bălăceanu, “Și florile de cireș mor”, Editura pentru Artă și Literatură; Andrei Gogu, “Tatăl meu care ești pe pământ”, Editura Litera. Premiul pentru Tânărul critic al anului 2025 nu se acordă.
Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 celebrează cea de-a șaisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 16.00, în Sala “Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2025 este organizat de Primăria Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române din București, și asociaţia Euro Culturart. Co-producător: Radio România Cultural. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autori.
Traducerea romanului „Câteva nopți și încă una” de Isidoros Zourgos poartă amprenta unei rarisime delicateți: echilibru între fidelitate și respirația firească a limbii române, rigoare istorică și sensibilitate poetică. Ana-Maria Lucescu, traducătoarea volumului, vorbește în cele ce urmează despre întâlnirea cu universul autorului grec, despre provocările ritmului elen și despre felul în care memoria unei limbi poate deveni o punte între epoci și culturi.
În romanul lui Zourgos, limbajul este muzical, fraza respiră lent, iar istoria se insinuează în viețile personajelor cu o precizie aproape ritualică. Traducerea Anei-Maria Lucescu reușește să conserve această vibrație rară. Interviul de față explorează culisele acestei munci: descoperirea unui autor, lupta cu nuanțele, echilibrul dintre două limbi și două sensibilități.
„Câteva nopți și încă una” este un roman în care memoria, timpul și orașul Salonic devin personaje cu propria respirație. Traducătoarea volumului, Ana-Maria Lucescu, rememorează procesul de transpunere a textului în limba română – un parcurs al fascinației, temerii, documentării riguroase și, în cele din urmă, al unei întâlniri profunde cu literatura greacă contemporană. În fața unui text de o asemenea densitate emoțională și muzicală, traducerea devine ea însăși o formă de re-creație.
În dialogul de mai jos – purtat de Cristina Poterășoiu cu Ana-Maria Lucescu în exclusivitate pentru Agenția de Carte.ro – traducătoarea dezvăluie ce înseamnă să cauți vocea unei limbi în cealaltă, să păstrezi istoria, ritmul și fragilitatea unui roman în care granița dintre memorie și ficțiune este mereu permeabilă.