Agenția de cArte

Revista „Orizonturi culturale italo-române”, ediția din septembrie Numărul din septembrie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române” se deschide printr-un amplu interviu realizat de Octaviana Jianu cu Grazia Francescato, jurnalistă, scriitoare și figură de prim-plan a ecologismului italian și european, care își reconstituie parcursul intelectual la intersecția dintre feminism, politică, jurnalism și protecția mediului. Urmează partea a treia a anchetei intitulate Când limba nu mai este „ceva zilnic”. Mărturiile unor tineri italo-români, realizată de către Pietro Buoso de la Universitatea din Torino. Intervievații sunt de această dată frații Andreea și Andrei Șutac. Crescuți în Italia, dar legați constant de limba și cultura română, cei doi vorbesc despre bilingvism, familie, școală, identitate, discriminare și sentimentul apartenenței. În continuare, analiza literară a romanului Să furi noaptea de Romana Petri, dedicat lui Antoine de Saint-Exupéry, apărut în România în 2025 la Humanitas Fiction, în traducerea și cu notele lui Mihai Banciu. Analiza este semnată de Marilena Mîrza sub coordonarea italienistei Afrodita Cionchin de la Universitatea de Vest din Timișoara. În secțiunea „Orizonturi deschise”, Carmen Teodora Făgeţeanu prezintă noul capitol, Dubla moștenire, o depășire a post-modernismului?, inclus în ediția a doua, revăzută și adăugită, a volumului Gramatica funerarului (Editura Etnologică, 2026) de Nicolae Panea. Rubrica „Orizonturi de poezie” propune o selecție de versuri experimentale extrase din volumele patria sângelui (Editura Arhipelag, 1997) și prin ochii împăturiți peste lume (Editura Dacia, 2008), semnate de Lucian Tămaș (n. 1966, Oravița). La secțiunea „Teatru”, Armando Rotondi analizează un deceniu de colaborare artistică între Cristian Izzo, Teatrul Skepsis și Festivalul APOLLO din Alba Iulia, urmărind felul în care întâlnirea dintre tradiția performativă din Campania și scena transilvăneană a generat un spațiu autentic de cercetare transculturală. Rubrica „Orizonturi de artă” urmărește evoluția artistică a pictorului Robert Spooner, unul dintre pictorii contemporani apreciați din Colorado, SUA, explorată de Serafina Pastore. La rubrica, „Evocări”, Monica Negru aduce în atenție relația dintre scriitorul Panait Istrati și Aida Vrioni, prima jurnalistă profesionistă din România. În secțiunea „Premii” este publicat eseul câștigător, semnat de Ana Maria Flonta, al concursului FestLettura 2026, organizat de Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti, Institutul Italian de Cultură din Bucureşti şi Societatea „Dante Alighieri” Comitetul din Bucureşti, în colaborare cu două prestigioase edituri italiene, Marsilio şi Mondadori, și cu revista bilingvă „Orizzonti culturali italo-romeni”. Rubrica „Jurnal de călătorie” propune incursiunea culturală realizată de Elena Mărunțelu în istoria, cultura și peisajele unuia dintre cele mai spectaculoase teritorii ale Italiei, regiunea Campaniei. De la Napoli la Avellino, Pompei, Caserta, Sorrento, până la celebra insulă Capri și la fel de cunoscuta Coastă Amalfitană, traseul reunește monumente, legende, tradiții, gastronomie și experiențe locale, surprinzând contrastele unui Sud italian intens, baroc, vulcanic și profund viu. Ilustraţia copertei este realizată de Luciana Tămaș și Șerban Foarță. Toate articolele numărului 9/septembrie 2026 al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni” se pot accesa, în cele două ediții lingvistice, de la: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.

Pe 22 septembrie 2026, la Sala Patria, a fost inaugurată expoziția interactivă „Simfonia timpului – povestea Filarmonicii Brașov”, în cadrul unui proiect dedicat istoriei, patrimoniului și oamenilor care au contribuit, de-a lungul timpului, la construirea și dezvoltarea Filarmonicii Brașov. Realizată în contextul aniversării a aproape 150 de ani de existență a instituției, expoziția propune o incursiune în istoria Filarmonicii printr-o experiență contemporană, în care patrimoniul, muzica și tehnologia se întâlnesc. Documente și fotografii de arhivă, materiale video, mărturii, puncte de audiție și numeroase instalații interactive construiesc un traseu care îi invită pe vizitatori să descopere povestea Filarmonicii Brașov din perspective diferite. Expoziția nu urmărește doar o prezentare cronologică a trecutului, ci transformă informația istorică într-o experiență vie și participativă.

Fundația Regală Margareta a României, împreună cu Muzeul Național al Țăranului Român, invită publicul, în perioada 1 – 8 octombrie 2026, la expoziția de artă vizuală Prezumții, găzduită în Sala Tancred Bănățeanu (Șos. Pavel D. Kiseleff nr. 3, București). Curatorul expoziției este conf. univ. dr. Ion Anghel, pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și mentor în cadrul programului național Tinere Talente.  Vernisajul expoziției va avea loc joi, 1 octombrie 2026, de la ora 17.30, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia. Intrarea este liberă. Expoziția reunește 47 de lucrări semnate de 17 bursieri actuali și 18 alumni ai programului Tinere Talente, derulat din anul 2009 de către Fundația Regală și aduce împreună perspective, generații și forme de expresie artistică, oferind publicului ocazia de a descoperi tineri creatori susținuți de Fundație în dezvoltarea lor profesională.

La ediția a doua a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR, ilustrația a avut un loc aparte. Între 17 și 20 septembrie, publicul a descoperit cartea prin desen, culoare, personaje, bandă desenată și carte-obiect, într-un program care a așezat imaginea alături de literatură. Ilustrația a marcat un traseu cultural în sine în Botoșani. Astfel, Foaierul Teatrului „Mihai Eminescu” a găzduit expoziția „BOOK M@P 2. Ilustratori din România și Republica Moldova”; Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” au prezentat expoziția personală a unuia dintre pionierii street-art-ului românesc, Alexandru Ciubotariu, prin expoziția „Ciubi versus Pisica Pătrată”, curatoriată de Cezarina Caloian.

Statuia ecvestră a Regelui Carol I a fost înconjurată de grupul poetic MARFĂ și trupa Mike Godoroja & Blue Spirit, la o întâlnire memorabilă pe 26 septembrie 2026, sâmbătă seara. Băncile roșii de pe pavaj au fost ocupate cu grație și curiozitate. Și cei cu loc, și cei numeroși care au stat în picioare au așteptat înserarea să le șoptească noua mantră a toamnei: „Poezia e noul tău playlist!” „Poezie vie la statuie” a fost, astfel, nu doar formula de început a show-ului de poezie și blues „Marfă cu diamante”, din cadrul celei de-a XV-a ediții a Festivalului „Strada de C'Arte”, ci, mai ales, o terapie prin cuvântul rostit și cântat, exersată de câteva sute de spectatori și trecători în fața intrării principale în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Laura, naratoarea romanului Povestea fiicei de Guadalupe Nettel*, spune încă din primele pagini un lucru pe care nu multe femei îndrăznesc să-l rostească atât de răspicat: nu și-a dorit niciodată copii. Mai mult decât atât, nu s-a simțit niciodată atrasă de ei. O irită plânsul unui copil într-un avion sau într-o sală de așteptare și ani de zile a încercat să-și convingă prietenele că maternitatea nu este neapărat promisiunea de fericire despre care li se vorbește femeilor. Din punctul ei de vedere, un copil înseamnă și mai puțină libertate, dificultăți economice și griji, oricât de drăguț și de dulce ar fi copilul. Spun că îndrăznește pentru că nu știu câte femei ar avea curajul să spună asta cu voce tare. Pentru o femeie, a nu-și dori copii este încă o alegere greu de mărturisit fără să fie privită cu suspiciune, fără să i se caute explicații și, mai ales, fără să fie judecată. Laura însă nu pare să aibă îndoieli. Știe ce vrea și, mai ales, ce nu vrea. Numai că una este să-ți construiești viața în jurul unor convingeri și alta este să vezi ce se întâmplă cu ele atunci când viața începe să le pună la încercare. Iar Guadalupe Nettel exact asta face cu personajul ei.

Asociația Opera Scrisă.RO lansează proiectul „Rețeaua Europeană România Culturală”, un hub digital care conectează presa culturală de limbă română din diaspora europeană, realizat împreună cu Filiala Occident – Diaspora și Minorități a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul se derulează în perioada 1 august – 31 octombrie 2026, online și, în componenta sa fizică, în Spania – Nava, Oviedo, Gijón și Santander –, unde va fi prezentat între 30 septembrie și 5 octombrie 2026. Cu peste 3,1 milioane de cetățeni care trăiesc în alte state membre, România are cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană. Pentru aceste comunități, presa de limbă română nu este un lux, ci un instrument prin care își păstrează identitatea. Reviste, portaluri sau radiouri, de la Madrid la Roma și de la Paris la Bruxelles, trăiesc un paradox: niciodată nu au fost mai numeroase și niciodată mai fragile. Publicațiile lucrează izolat, fără securitate cibernetică și fără un cadru de protecție a drepturilor de autor. Portalul www.romaniacultural.eu reunește douăsprezece unități media de limbă română: unsprezece din diaspora europeană (Spania, Italia, Franța, Germania, Belgia) și AgențiadeCarte.ro, ca nod de legătură cu țara. Fiecare publicație își păstrează identitatea și selecția proprie de articole, dar câștigă o vitrină europeană, găzduire performantă și, pentru prima dată, un cadru profesionist de drepturi de autor, administrat de Opera Scrisă.RO.

Aceleași cuvinte, zece texte și zece feluri diferite de a construi literatură. Cea de-a patra întâlnire online din cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată joi, 24 septembrie 2026, i-a adus din nou față în față pe scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru cu profesoarele invitate în proiect. De această dată, atelierul a pornit de la textele scrise după o temă aparent simplă: integrarea într-un text poetic a acelorași cuvinte alese, la o repede ochire, chiar de cele 10 profesoare de lima și literatura română – “piatră”, “tirbușon”, “bonsai”, “Toscana”, “vilă”, “crizanteme”, “molie”, “rugină”, “baston”, “poartă”, “telefon”, “cafea”, “copil”, “căprioară”, “tatuaj”, “buric”, “dulap”, “pieton”. Exercițiul arată, poate mai limpede decât o discuție teoretică despre stil, cât de diferit poate lucra fiecare autor cu exact același material verbal: de la melancolie la ironie, de la absurd la narațiune, de la imagine concentrată la parodie. În fond, după cum observa Florin Iaru, fiecare participant aduce în text propria personalitate. „Niciun soi de înșirare de cuvinte nu are sens dacă noi, oamenii, nu le dăm o semnificație. Mintea noastră, cum bine știți, are un tip de oroare de vid. Oamenii vor să dea semnificație tuturor evenimentelor și mai ales tuturor cuvintelor. (...) Odată ce le punem în propoziție, ele încep să aibă un sens pe care îl acordăm noi și, în funcție de sensul pe care noi îl acordăm cuvintelor pe care le-am ales, începem să și construim în jurul lor”, a explicat Florin Iaru. Și tocmai aici devine vizibilă miza exercițiului: aceleași „materiale” produc texte complet diferite.

Pe 27 și 28 septembrie, Teatrul LUNI de la Green Hours vă invită la premiera românească a piesei Dezastre naturale, de Lauren Gunderson. Regizorul Alexandru Buescu și actrița Fulvia Folosea - una dintre cele mai apreciate voci din generația sa - aduc pe scena primului teatru independent din România un spectacol cel puțin provocator, atât pentru ei înșiși, cât și pentru publicul spectator.  Auzim șuieratul unei furtuni care se apropie. Lumina unui reflector se aprinde de fiecare dată când Angela pășește pe scenă. Din când în când, o „oglindă magică” își proiectează reflexiile în întreaga sală, creând senzația unei curse de mașini. În subsolul propriei case, vocea îngrijorată a Angelei răsună cu o întrebare aparent banală, dar încărcată de neliniște: „Are cineva semnal aici jos?” „Dezastre Naturale” este un spectacol care vorbește despre ceea ce se întâmplă atunci când frica devine o stare permanentă, iar supraviețuirea ajunge să înlocuiască sentimentul de siguranță.

"REGINA și COMPOZITORII", proiect organizat de Asociația InoMusicArt și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), se desfășoară în perioada 13 octombrie – 27 noiembrie 2026 și marchează 110 ani de la dispariția Reginei Elisabeta a României, cunoscută în lumea literară sub pseudonimul Carmen Sylva. Proiectul propune un demers muzical interdisciplinar care readuce în atenția publicului creația sa poetică, relația sa cu muzica și rolul pe care l-a avut în viața culturală românească și europeană. Turneul cuprinde șapte evenimente, la București, Sinaia, Brașov, Londra, Paris, Viena și Tokyo, și apare într-un context în care patrimoniul muzical construit în jurul poeziei Reginei Elisabeta, deși amplu și valoros, este foarte rar prezent pe scenele de concert. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.