Agenția de cArte

Soprana Teodora Gheorghiu și pianista Diana Ionescu deschid, pe 28 septembrie, ora 19:00, la Sala Pro Arte din Deva, ediția a treia a Turneului...

Vineri, 25 septembrie 2026, de la ora 18:00, Muzeul de Artă Brașov vă invită la vernisajul expoziției colective „Brașov, orașul (in)vizibil”, curatoriată de Alexandra Ilnițchi-Ardelean. Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din Bulevardul Eroilor nr. 21, iar intrarea va fi liberă. Expoziția reprezintă rezultatul proiectului „Re:Imagine Brașov – Micro/Macro”, desfășurat pe parcursul anilor 2025 și 2026, care a reunit artiști brașoveni și artiști invitați din alte orașe ale României. Pornind de la dorința de a crea un dialog cultural la nivel național, proiectul a cuprins cinci evenimente de creație live, în cadrul cărora artiștii au fost invitați să realizeze lucrări noi, în relație directă cu publicul și cu orașul Brașov.

În această toamnă, Habitat B1 continuă seria de activități dedicate practicilor artistice sustenabile prin „Make it happen!”, o serie de patru ateliere în care materiale recuperate, resturi și obiecte care ar putea fi considerate deșeuri devin puncte de plecare pentru noi experimente și lucrări artistice. Pe parcursul a patru sâmbete, participanții vor avea ocazia să descopere modalități diferite de lucru cu bioplastic, metal reciclat, resturi provenite din imprimarea 3D, hârtie și textile, alături de artiști care explorează aceste materiale în propriile practici. Atelierele pun accent pe experiment, lucru manual și reutilizare, invitând participanții să privească materialele existente dintr-o perspectivă nouă și să descopere ce pot deveni acestea prin intervenție artistică.

Pe 25 septembrie, Centrul Ceh București (Ion Ghica nr. 11) găzduiește Transnational Care Dialogues, un eveniment dedicat situației îngrijirii persoanelor vârstnice în România și în Europa Centrală și de Sud-Est, pornind de la cercetarea internațională CareOrg (2024–2026). De la ora 19:30, publicul larg este invitat la un pre-screening al două scurtmetraje documentare, urmat de o discuție cu cercetători implicați în proiect și cu regizoarea filmelor. Evenimentul face parte din Czech European Researchers’ Night / Noc vědy

O pernă care cunoaște insomniile stăpânei, un cuptor cu microunde care se supraîncălzește, o șosetă trădată cu propria clonă, o pastilă care intră în competiție cu un descântec și o litieră geloasă. Sunt câteva dintre personajele neobișnuite care au populat cea de-a treia întâlnire online a proiectului „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi”, desfășurată luni, 21 septembrie 2026. Sub îndrumarea scriitorilor Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu, cele zece profesoare de limba și literatura română din București și județul Constanța au trecut de la exercițiile de scriere creativă la discutarea propriilor texte, descoperind că un obiect banal poate deveni protagonistul unei povești despre oameni, iar o temă de atelier poate fi începutul unei proze publicabile.

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu – lași, Arhivele Naționale Muzeul Național al Literaturii Române, Facultatea de Litere, Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu și Asociația Bibliotecarilor din România și Asociația Bibliotecarilor din România, organizează miercuri, 23 septembrie 2026, ora 14.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, Colocviul Național Ion Bianu 170.

Cincisprezece ani de Festival, șapte forme de expresie artistică și aproape 30 de evenimente reunite în cinci zile, în centrul Bucureștiului: Strada de C’Arte revine în perioada 23–27 septembrie 2026 la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) „Carol I” cu o ediție aniversară, organizată în parteneriat cu Fundația Universitară „Carol I”, care poziționează cartea, artele și patrimoniul în dialog direct cu publicul. De la dezbateri despre dezinformare și inteligența artificială la teatru, film, concerte, poezie, expoziții, ateliere, lansări de carte și tururi ghidate, ediția a XV-a a Festivalului transformă spațiile BCU și zona din jurul statuii Regelui Carol I din București într-un amplu spațiu cultural urban. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Cea de-a patra ediție a TAIFAS – Festival de film și cultură balcanică se deschide luni, 12  octombrie, de la ora 19:30, la Cinema Timiș, cu „Maria Tănase. O poveste”. Producția  Teatrului de Stat Constanța, în regia lui Carmen-Lidia Vidu, aduce pe scenă o Maria Tănase  mai puțin cunoscută, într-un spectacol construit din documente autentice, cântec și imagine.  Maria Tănase a rămas în memoria colectivă drept Pasărea Măiastră, vocea care a purtat cântecul  românesc din sate, mahalale și cârciumi până pe marile scene. Dincolo de imaginea devenită emblematică, se află însă povestea unei femei complexe, puternice și vulnerabile, care a trăit între  glorie și singurătate, libertate și constrângere, admirație publică și experiențe personale mai puțin  cunoscute.

Autorul bestsellerului „Cimitirul mării”, Aslak Nore, vine în România pentru întâlniri cu cititorii, în cadrul NOD (Brașov), și pentru un eveniment organizat de Crime Scene Press la Cărturești Verona (București). Iubitorii de crime nordic au un nou motiv să-și țină agenda la îndemână în luna septembrie. Aslak Nore, unul dintre numele importante ale literaturii noir norvegiene contemporane, vine în România pentru o serie de întâlniri cu publicul, între 26 și 29 septembrie, iar de data aceasta nu avem de rezolvat un caz. Avem ocazia să-l întâlnim chiar pe omul din spatele lui.

Scriitoarea și jurnalista franceză va fi prezentă în România pe 8 octombrie, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, pentru lansarea romanului său, publicat la Editura Trei.   Pentru marile suferințe nu e nevoie de multe cuvinte. Ele vin de la sine atunci când e loc să fie spuse și, mai ales, auzite. Iar scriitoarea franceză Nathacha Appanah le folosește pe cele potrivite, cu delicatețe și, în același timp cu fermitate, pentru a reconstitui în cartea Cu noaptea în inimă universul interior și realitatea exterioară, deseori diferite, în care trăiesc femeile abuzate. „Problema este că ele au vorbit, dar nu au fost ascultate pe măsura cuvintelor lor. Și atunci se întorc (în relație). Este mereu această revenire obsesivă asupra acelorași lucruri. Așadar, aș spune că, în ultimele perioade (înainte de a muri), au fost totuși singure”, declara ea despre personajele sale într-un interviu acordat pentru Maison Française d'Oxford.