Duminică, 25 octombrie 2026, de la ora 12.00, Sala de conferințe a Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei (EORSP), a găzduit conferințele proiectului „Cartea de Identitate”, inițiat de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Au conferențiat acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, dr. Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale, și pr. prof. dr. Nicolae Brînzea. Conferința a fost coordonată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR, și scriitorul Ioan Matei.
După întâlnirea din 2025 de la Roma, proiectul a adus în comunitatea românească din capitala Spaniei câteva sute de cărți donate – literatură română clasică, istorie, memorii și cărți pentru copii – și a pus în discuție o întrebare doar în aparență simplă: cum îți păstrezi identitatea într-o țară în care te-ai integrat?
Proiectul „Cartea de identitate” continuă miercuri, 28 octombrie, între orele 18.00 și 20.00 (ora României), cu ateliere online de scriere creativă susținute de Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Andra Rotaru și Cosmin Perța. Scriitorii români din Spania care vor să participe pot cere link-ul de logare la adresa de email: cipariu@yahoo.com.
Locul conferinței „Cartea de identitate” de la Madrid nu a fost ales întâmplător. În regiunea Madrid trăiesc 145.000 de români, cea mai numeroasă comunitate străină din regiune, căreia autoritățile madrilene i-au acordat, la 2 mai 2024, cea mai înaltă distincție a lor, Marea Cruce a Ordinului Dos de Mayo. Catedrala românească a fost sfințită în primăvara acestui an, la șaisprezece ani după punerea pietrei de temelie, pe un teren oferit de Primăria Madrid pentru 75 de ani. Episcopia căreia îi aparține are în grijă aproape un milion de ortodocși din România și din Republica Moldova, iar în spațiile catedralei copiii învață limba română – o ilustrare concretă a ideii care a străbătut toată întâlnirea: integrarea în societatea de reședință și păstrarea identității românești nu se exclud, ci se susțin reciproc.
A deschis întâlnirea acad. Marius Andruh, care a vorbit despre cultură, literatură și limbă ca fir care îi leagă pe românii din afara granițelor de cei de acasă. Președintele Academiei Române a amintit Ziua Culturii Naționale și evenimentele organizate împreună cu profesorul Ioan Cristescu, dar și 31 august, Ziua Limbii Române, cu gândul la românii de peste Prut. S-a oprit apoi la vorbirea corectă, la particularitățile regionale, la parcursul limbii în Basarabia și la istoria cuvintelor: „Fiecare cuvânt are propria poveste, iar sensurile lui se schimbă odată cu timpul și cu oamenii care îl folosesc. Dacă vrem să ne înțelegem cultura, trebuie să fim atenți la limba în care ea s-a păstrat și s-a transmis de-a lungul generațiilor.”, a spus acad. Marius Andruh.
Conf. univ. dr. Mireille Rădoi a pus biblioteca alături de Academie, de muzeu, de Biserică și de școală, în același efort de a păstra și de a transmite identitatea românească – un efort pe care tehnologia îl ajută și îl pune la încercare deopotrivă. Directoarea BCU „Carol I” s-a adresat direct sălii: „Vă felicit pentru curajul dumneavoastră. A te muta într-o țară străină este o decizie dificilă, care aduce mari provocări. Adaptarea a fost însă mai ușoară și datorită înrudirii dintre limba română și spaniolă, ambele de sorginte latină. Vă îndemn să rămâneți solidari.” Întrebându-se ce ține laolaltă o comunitate de oameni ajunși în Spania în ani diferiți, din locuri diferite și cu meserii diferite, a găsit un răspuns în două cuvinte – credința și educația. „Este foarte bine că v-ați integrat, dar asta nu înseamnă că trebuie să vă abandonați identitatea”, a spus Mireille Rădoi, amintind că, potrivit sociologilor, o identitate rezistă atât timp cât este practicată: „într-o limbă vorbită, într-o rugăciune rostită, într-o carte citită”.
Intervenția s-a încheiat cu o etimologie. „Un cuvânt mi-a atras atenția în pregătirea acestei vizite: carte. Româna și spaniola îl moștenesc de la același cuvânt latinesc, charta. La noi a ajuns să însemne volum; la ei, carta înseamnă scrisoare. Nu cunosc o definiție mai bună: o carte este o scrisoare pe care o generație o trimite alteia.”
Dr. Cristian Anița a adus identitatea pe terenul documentelor. „Nimeni nu-și amintește propria naștere, dar fiecare își poate afla data și locul în care s-a născut din actele întocmite de alții. De aceea, avem nevoie de încredere în instituțiile care le administrează”, a spus directorul general al Arhivelor Naționale. Un act de stare civilă nu poate cuprinde însă o viață întreagă, cu bucuriile, alegerile și legăturile ei, după cum nici imaginea publică, pseudonimul literar sau profilul online nu spun totul despre cineva – iar un nume, o reputație sau un loc de naștere nu trebuie transformate în verdict. Arhivele păstrează povești și readuc oameni în amintire; grija pentru corectitudinea, accesibilitatea și siguranța lor susține, în cele din urmă, dreptul fiecăruia de a-și cunoaște originile.
Pr. prof. dr. Nicolae Brînzea a mulțumit gazdelor – Preasfințitului Părinte Timotei, prin părintele consilier Macarie, fostul său student, și prin părintele consilier cultural – și a salutat activitatea educațională a catedralei, ale cărei rădăcini, a spus, se întăresc prin învățare: „Este important ca acești copii să învețe limba română, să poată vorbi cu bunicii lor și să se simtă acasă atunci când vin în România. Mi-aș dori ca proiectul să continue prin programe online și prin noi întâlniri cu românii din diaspora, pentru ca legătura dintre generații să rămână vie.”
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu a precizat de la început caracterul nepolitic al demersului și a explicat rostul concret al cărților aduse la Madrid, în ediții apărute în ultimii ani: Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Marin Preda, volume de istorie, memorii și mărturii, cărți pentru copii. „Am ales volume pentru vârste și interese diferite, de la istorie, literatura română clasică până la cărți pentru copii. Admirăm patrimoniul Spaniei, dar avem și noi o moștenire spirituală și artistică valoroasă, pe care merită să o cunoaștem și să o transmitem mai departe.” Directorul MNLR, care l-a predat pe Cervantes la catedră, a pus alături catedrala din Toledo, și mănăstirile Bucovinei – nu ca într-o competiție, ci ca argument că o cultură care își cunoaște valorile poate dialoga fără complexe cu cea a țării de reședință.
Ioan Matei a încheiat seria intervențiilor în registru personal. „Mă bucur să văd că românii din Spania și-au construit vieți împlinite, dar nu pot să nu regret că atât de mulți au fost nevoiți să plece din țară. Poți să-ți găsești locul departe de casă, fără ca dorul să dispară. Limba maternă rămâne limba amintirilor și a emoțiilor profunde.” Pornind tot de la Toledo, dar și de la Notre-Dame și Sagrada Família, a ajuns la biserica satului natal și la un rând de scaune din ea, pe care le-a populat, din memorie, cu generații de oameni și cu preoții care au slujit acolo: „Putem admira marile catedrale ale lumii, dar biserica satului natal păstrează ceva ce niciun monument celebru nu poate înlocui: chipurile celor dragi și propria noastră poveste.” La Madrid, a povestit el, a reîntâlnit doi români, soț și soție, pe care nu îi mai văzuse de zeci de ani.
Întâlnirea a avut mai degrabă aerul unui dialog decât al unei suite de discursuri: reprezentanții instituțiilor din țară au venit cu ideile și cu cărțile lor, iar comunitatea din Madrid – cu școala de la catedrală și cu poveștile ei. Iar dacă o carte este, într-adevăr, o scrisoare pe care o generație o trimite alteia, cele câteva sute de volume rămase la Madrid au acum destinatari.
Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (iulie – octombrie 2026). Organizator: Muzeul Național al Literaturii Române.
