Cea de-a noua și ultima întâlnire pe Zoom din programul de formare „Mentorat pentru lectură – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro” i-a reunit pe scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru și pe profesoarele invitate în jurul unor noi texte de atelier. Tema le ceruse autoarelor să construiască personaje masculine, să le găsească vocea și să privească lumea din perspectiva lor. Discuția a urmărit detaliile care dau credibilitate unui personaj, relația dintre titlu și poveste, finalurile care explică prea mult, dar și felul în care experiența atelierelor poate fi transmisă elevilor.
Organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, proiectul se desfășoară între 1 septembrie și 30 noiembrie 2026, în București și județul Constanța. Cele zece profesoare din program vor lucra, la rândul lor, cu aproximativ 200 de adolescenți.
Dan Mircea Cipariu a început cu „Viena”, textul Cristinei Issa, în care un om de afaceri, căsătorit, se îndrăgostește de o tânără întâlnită la garderoba unei galerii. Dincolo de întâmplare, mentorul a remarcat felul în care autoarea construiește o gândire dominată de tranzacții: „E un text foarte bine construit, vocea e sigură. Mi s-a părut interesant că ea a găsit ca trăsătură a bărbatului tranzacționalitatea, faptul că tranzacționează tot timpul. Textul Cristinei Issa e unul care încearcă să se pună în pielea unui personaj masculin. Vocea, cum am spus, e sigură.”
Un nasture pierdut și recuperat leagă momentele povestirii: lipsește din cămașă, este găsit, păstrat ca trofeu și ajunge, la final, pe noptieră, asemenea unei piese de șah. O replică a personajului concentrează mecanismul acestei gândiri: „Când ai plătit în avans, crezi orice.”
Observațiile au privit însă și densitatea poantelor, și tentația de a explica ceea ce povestea arătase deja: „Aici, la Cristina Issa, aproape fiecare linie se încheie cu o poantă. Pare așa, mai degrabă, că se duce spre stand-up comedy și la unele trebuie să se gândească: care ar fi mai puternice în economia povestirii? Unele fraze explică ceea ce cititorul a înțeles.”
Aceeași recomandare avea să revină în comentariile asupra mai multor texte: uneori, povestirea ar câștiga dacă s-ar opri cu o frază mai devreme.
În „Bărbați și bărbați”, de Diana Alina Ene, un bunic îi povestește nepoatei cum a fost rănit în război. Dan Mircea Cipariu a remarcat materialul concret al povestirii, lexicul regional și imaginea rănii, construită în jurul unei flori: „Pasajul acela este și poetic, dar și foarte puternic. Povestea Dianei are cel mai bogat material concret din aceste povestiri în care ați fost puse în situația să vă imaginați personaje de gen masculin. Lexicul regional e autentic și îmi aduce aminte de Transilvania.”
Imaginea revine și leagă planurile textului: „Floarea aceasta desfăcută, care revine pe picior, e o floare care leagă cele două planuri ale textului. Este foarte, foarte poetică și foarte puternică.”
Un alt text a adus în discuție chiar spațiul rămas nescris. „Așteptare”, de Ileana-Dorica Boltașu, cuprinde doar câteva rânduri, separate prin șiruri de puncte. Un bărbat în vârstă așteaptă pe o bancă, fumează, urmărește trecerea mașinilor și se pregătește, cu emoție, pentru o întâlnire de o clipă.
Autoarea a explicat alegerea acestei forme: „Sincer, pe de o parte nu am avut putere să umplu spațiile acelea și, pe de altă parte, mă gândeam că poate bărbatul acela nu se gândește la nimic în timpul acela. Adică, dacă ar fi fost o femeie de tip narator, poate că ar fi avut detalii, bârfe, tot felul de lucruri.”
Pentru Dan Mircea Cipariu, tocmai punctele deschideau povestea către cititor: „În punctele acelea poți să pui tu, de fapt, ce poveste dorești tu. Povestirea aceasta, care, de fapt, poate să fie un poem, poate să fie orice, este extraordinară. E și experimentalistă.”
Textul a fost afișat pe ecran, pentru ca participantele să-i poată vedea alcătuirea. Între rândurile scrise și cele lăsate libere, așteptarea căpăta durată. „Toată această așteptare pentru o secundă de întâlnire”, a observat Dan Mircea Cipariu. „Mi-a plăcut toată ideea pentru că, deși ar fi trebuit să fie o poveste, ea este un poem genial.”
„Dar personajul a existat, să știți, e real. A murit, din păcate”, a precizat autoarea.
Cu „Reglare de conturi”, de Anca Alexandru, atelierul a ajuns într-o bancă. Un bărbat grăbit, venit să-și deschidă un cont în euro, o judecă în gând pe funcționară. Între prejudecățile lui și mesajele soției, care îi amintește să ia costumul de la curățătorie, scena se construiește prin monolog interior și prin particularitățile vorbirii.
Autoarea a explicat de unde vine atenția pentru limbaj: „Sunt atentă la situațiile de comunicare în care mă aflu sau sunt simplu martor, particip direct. Sunt atentă la nuanțele diferite ale lor.”
Formele care puteau părea greșeli de redactare fuseseră introduse deliberat: „Am reprodus vorbirea personajului. Nu sunt greșeli de tipar. Toate sunt intenționate.”
Discuția s-a concentrat apoi asupra finalului. Funcționara varsă cafeaua peste buletinul bărbatului, iar acesta găsește în incident confirmarea tuturor prejudecăților sale. Pentru autoare, momentul a încheiat „reglarea de conturi”. Pentru Florin Iaru, titlul a creat însă o așteptare pe care scena trebuia să o împlinească mai convingător. „Dar asta e doar în intenția ta”, a intervenit scriitorul. „Și cititorul, al naibii, nu vrea să înțeleagă. Pentru că e un joc de cuvinte în titlu – cont bancar, socoteală – și cititorul așteaptă o răsturnare.”
Replica a fost urmată de căutarea unor soluții: ce ar putea spune personajul, ce s-ar putea întâmpla după incident, în ce ar consta efectiv confruntarea? Recomandarea a rămas deschisă rescrierii: „Gândește-te doar la un final.”
În „Regretul”, de Anca Boldea-Pînzariu, un bărbat se întoarce în satul natal după douăzeci de ani. Plecase la paisprezece ani, după o ceartă cu tatăl, iar acum revenea cu o Dacie ruginită și cu valiza uzată. Dan Mircea Cipariu a ales din povestire gestul despărțirii: „Scena cu tatăl care, în loc să-l oprească, îi întinde o valiză roșie nouă e cel mai puternic gest din text. «Catrina, dă-i ceva să mănânce», repetat mecanic, spune mai mult decât orice explicație.”
La textul intitulat „Trans”, Florin Iaru a discutat felul în care titlul poate anticipa descoperirea cititorului: „Este un prozopoem excelent. Pot să-l iau și ca proză, și ca poem, dar îl iau ca pe un poem în proză. Foarte bun. Doar că am o singură observație: nu devoala din titlu. E păcat, pentru că e un tip de ambiguitate pe care cititorul se bucură să o parcurgă.”
Recomandarea a fost alegerea unui element din interiorul textului, care să păstreze deschis drumul lecturii.
O ultimă discuție despre poezie a pornit de la acrosticul „Octombrie”, din textul „Album” al Ancăi Alexandru. Florin Iaru a remarcat imaginile „Orizontul își pune la butonieră o crizantemă semnată de roșu” și „degetele lui de mătase electrică”. În schimb, formula „spectacolul a început” i s-a părut sub nivelul celorlalte versuri.
„Ultimul vers l-am simțit și eu că este rupt de atmosfera celorlalte”, a recunoscut autoarea. „Dar nu știu de ce am considerat că e un final care atrage atenția asupra întregii poezii.”
Asocierea unei imagini cu poezia altui autor a adus în discuție și relația dintre originalitate și lectură: „Lumea comparațiilor și a metaforelor este nesfârșită și există o afinitate electivă. Fiecare scriitor, oricât de original s-ar considera, trăiește într-o lume în care există foarte mulți autori”, a spus Florin Iaru.
În încheiere, Dan Mircea Cipariu le-a invitat pe profesoare să trimită pentru publicarea pe reteauacreativa.ro textele de atelier pe care le consideră reprezentative. Discuția s-a întors apoi către elevi și către felul în care mentorii îi pot însoți în primele lor încercări literare: „Să simtă, în primul rând, că este cineva care știe mai mult decât ei, dar acel cineva are un tip de căldură și participare care dă încredere.”
Florin Iaru a încheiat seria întâlnirilor vorbind despre relația construită în atelier și despre ceea ce ar putea merge mai departe, către clase: „Sper că v-a plăcut că am stat împreună, că ne-am simțit, în primul rând, mai degrabă colegi și prieteni, și colaboratori. Și marea mea speranță este ceea ce veți da mai departe și elevilor care au un pic de talent, că nu știm. Credeți-mă, la vârsta aceasta, ce ni se pare că va fi un mare talent s-ar putea să fie un mare eșec și ce ni se pare că nu are niciun soi de talent s-ar putea să se trezească. Dar e bine să învețe puțină meserie.”
Scriitorul a anunțat și intenția de a propune o listă de lecturi adaptată vârstelor elevilor. Alegerea cărților și felul în care sunt citite împreună cer răbdare, explicații potrivite și atenție la interlocutor. Dincolo de acestea, rămâne bucuria profesorului: „Nu uitați că, într-un fel sau altul, entuziasmul este molipsitor. Dacă acei copii, nu toți copiii, simt că aveți un tip de bucurie secretă la adresa literaturii, un soi de pasiune secretă, care iese din când în când și scoate căpșorul, unul, doi sau trei dintre ei vor merge după voi. Gândiți-vă că noi toți suntem, de fapt, într-un mic fel, creația profesorilor de care ne-a plăcut. Pentru că aceia de care nu ne-a plăcut ne-au îndepărtat definitiv de domeniile lor.”
Tudor VOICU
Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a început, luni, 14 septembrie 2026, cu prima întâlnire online din programul de formare. Proiectul se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care vor lucra cu aproximativ 200 de adolescenți.
Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală „Gheorghe Lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”).
Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța, unde va avea loc și sesiunea-pilot „Ekphrasis dobrogean”, susținută de Dan Mircea Cipariu, Ana Daniela Sultana și Mihai Zgondoiu. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro.
Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, 4 lecturi publice – cu Daniela Varvara, Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța –, un concurs național de creație literară cu premii în valoare totală de 10.000 de lei, jurizat de Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac, și două Gale: pe 12 noiembrie 2026, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.
