Marți, 3 noiembrie 2026, la ora 12.00, elevii profesoarei dr. Anca Boldea-Pînzariu de la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu” din București i-au avut ca invitați pe scriitorii Florin Iaru, Cosmin Perța și Dan Mircea Cipariu, în cadrul proiectului „Mentorat pentru lectură”. Timp de o oră de curs, cei trei scriitori au vorbit despre lectură ca experiență de viață și despre meseria scrisului, apoi au răspuns întrebărilor liceenilor.
Proiectul „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro”, organizat de Asociația OPERA SCRISĂ.RO și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, se desfășoară în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2026, în București și în județul Constanța, și reunește 10 profesoare de limba și literatura română, care lucrează cu aproximativ 200 de adolescenți.
Mentorii programului de formare sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu și Florin Iaru. Cele zece profesoare din rețeaua creativă sunt, din București, dr. Ileana-Dorica Boltașu (Colegiul Național „Iulia Hasdeu”), dr. Cristina Issa (Colegiul Național „Constantin Brâncoveanu”), dr. Lavinia Dumitrescu (Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”), dr. Anca Boldea-Pînzariu (Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”) și dr. Diana Alina Ene (Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”), iar din județul Constanța, dr. Daniela-Maria Varvara (Școala Generală „Gheorghe Lazăr”, Corbu), Marinela Oprea (Liceul Teoretic „George Călinescu”, Constanța), Cristina Vasile (Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu”, Năvodari), Ecaterina Donea (Liceul Tehnologic Cogealac) și Anca Alexandru (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu”).
Proiectul se derulează în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și cu Muzeul de Artă Constanța. Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Programul complet, textele profesoarelor și, din 9 noiembrie 2026, textele premiate la concursul național pot fi urmărite pe reteauacreativa.ro.
Ediția I cuprinde 8 ateliere de formare a profesoarelor (80 de ore), 30 de ateliere de scriere creativă în licee, 4 lecturi publice – cu Daniela Varvara, Ana Maria Sandu, Vasile Ernu și Cosmin Perța –, un concurs național de creație literară cu premii în valoare totală de 10.000 de lei, jurizat de Cătălina Bălan, Bogdan Ghiu și Andrei Novac, și două Gale: pe 12 noiembrie 2026, ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.
O tabără de acum treizeci de ani
Dan Mircea Cipariu a deschis întâlnirea cu o amintire. Pe Anca Boldea a cunoscut-o pe când ea avea 16 ani și venea de la Colegiul Național „Kogălniceanu” din Galați într-o tabără națională numită „Scriitori și plasticieni pentru mileniul III”. Secțiunea de Literatură era coordonată de Romul Munteanu, „un teoretician universitar extraordinar”, iar artele vizuale de maestrul Ion Sălișteanu. Anca Boldea a luat atunci premiul întâi, iar Mihai Zgondoiu a câștigat premiul întâi și la literatură, și la arte plastice. „Și iată că, după vreo treizeci de ani, ne regăsim aici, la un atelier de scriere creativă”, a spus Cipariu.
Florin Iaru: vânătoare de texte
Florin Iaru s-a prezentat drept vânător, unul fără pușcă. „Îmi place vânătoarea de oameni, ca în filmele de groază. Vreau să văd sânge pe pereți – adică texte. Sângele unui scriitor este textul. Acolo arată cine este, ce poate și ce are în cap.”
La 16–17 ani, le-a spus Florin Iaru elevilor, toți ne credem cei mai deștepți din univers și toți vrem să dovedim lumii cât de tari suntem. „Aveți în cap ceva foarte strălucitor, dar foarte nedefinit.” Doar că între ce ai în minte și ce ajunge pe hârtie sau pe tastatură e o diferență ca de la cer la pământ. Ca să explice, l-a luat drept exemplu pe un elev care învață să cânte la chitară. După câteva săptămâni, mâinile învață singure legăturile și privirea se poate ridica spre ce vrea să cânte. „La fel e și cu scrisul. Literatura este o artă, o meserie, și trebuie învățată. Există niște reguli.”
Prima regulă privește cititorul, care observă ce autorul nu mai vede: acțiunea a început ziua, dar personajul se uită pe fereastră și e noapte; pe o pagină eroul e blond, două pagini mai încolo e brunet. Iar când citim povestiri sau poezii, a adăugat Iaru, citim de fapt personalitatea unui om, felul în care privește el lumea. Le-a mărturisit apoi elevilor un secret: și lui unele texte din manual i se par plictisitoare, ca să nu spună de neînțeles.
Orice povestire are patru momente. Primul este „unde și când”, pentru că mintea are nevoie să vadă, să audă și să simtă ca să poată situa ce se întâmplă. „Nu avem imagini, nu avem sunete, avem numai cuvinte. Dacă acele cuvinte nu-l fac pe cititor să vadă, sunt inutile.” La vârsta lor, le-a spus Iaru, tentația e să scrie despre om, univers și dragoste în cuvinte abstracte care nu spun nimănui nimic. Exemplul a fost o indigestie: e de ajuns să spui că ai avut „un șoarece în burtă” sau „o bilă de plumb în burtă” și cititorul vede imediat.
Al doilea element este „cine”: nu există poveste fără personaj, chiar dacă personajul e un câine, un șurub, un zombi sau un gândac. Aici a citit din memorie deschiderea lui Kafka din „ Metamorfoza”. „Într-o bună dimineață, după o noapte de vise zbuciumate, Gregor Samsa se trezi transformat într-o gânganie îngrozitoare.” Dacă profesorul ar intra în clasă cu întârziere, ciufulit, explicând că s-a luptat pe hol cu un gândac, elevii l-ar crede nebun. Ambele întâmplări sunt la fel de ireale, dar una pare reală și cealaltă nu. „De ce? Din felul în care e povestită.”
Al treilea element este „ce” – în orice poveste trebuie să se întâmple ceva: o bătaie, o despărțire, un război, un bilet de loterie pierdut.
Al patrulea este „cum”: „Spre deosebire de ziare și de televiziune, care îmi explică de ce, povestirea îmi spune cum se întâmplă lucrurile. Și ne lasă pe noi să ne gândim.”
Concluzia a amuzat sala. Fetele, a spus Iaru, au un talent pe care nu știu că îl au: sunt creatoare de personaje atunci când bârfesc, iar cu cât descrierea e mai exagerată, cu atât ascultătorii o savurează mai mult. Băieții au și ei un talent, un fel de minciună: în poveștile lor sunt mereu primii, cei mai tari la fotbal, la bătaie și la cucerit fete. „Deci toți cei de aici sunteți creatori de personaje și de acțiuni.”
„Cum să nu scrii, ca să scrii bine”
Dan Mircea Cipariu i-a prezentat pe Florin Iaru și Cosmin Perța ca fiind doi dintre cei mai buni profesori de scriere creativă din România. Cipariu a anunțat că Florin Iaru a ajuns la cincizeci de cursanți debutanți, Iaru l-a corectat: „Încă nu, 49.” Din cei trei-patru sute de cursanți ai atelierelor coordonate de Florin Iaru, 49 au debutat la edituri de prestigiu, iar mulți au fost traduși sau premiați. „Pot să dovedesc că asta este o meserie. Felul în care se învață să scrii nu înseamnă că cineva îi explică altcuiva cum să scrie. Dimpotrivă, noi spunem cum să nu scrii, ca să scrii bine.”
Cosmin Perța: experiența care vine din cărți
Pentru Cosmin Perța, întâlnirile din licee sunt „modalitatea cea mai potrivită de a lua pulsul străzii”. Temele mari – dragostea, viața, moartea – rămân, dar felul în care fiecare generație se raportează la ele se schimbă. Înainte de scris, le-a spus elevilor, trebuie să decidă dacă vor o relație cu literatura, pentru că la început stilul e mimetic, iar ca să poți imita trebuie să citești mult, nu zece cărți luate la întâmplare.
Într-o lume a short-urilor, de la TikTok la Instagram, adolescenții primesc „niște prefabricate”, mesaje deja comprimate, care nu le mai solicită propriul raționament. „Un mesaj care funcționează este un mesaj pe care ți-l asumi, și ca să ți-l asumi trebuie să treacă prin filtrul tău personal și prin experiența ta de viață. Altfel rămâne doar un citat drăguț, pe care îl uitați foarte repede.”
Este firesc, a continuat el, ca la 16–17 ani să nu ai experiență de viață. Dar pe lângă experiența directă, a ceea ce trăim, există una indirectă, care vine din artă: din lectură, din film, din muzică. Iar aceasta este în primul rând o experiență emoțională. „O carte nu-ți dezvoltă nici creativitatea, nici imaginația. O sută de cărți pot să facă asta. În schimb, o singură carte vă poate dezvolta foarte repede inteligența emoțională.” Nu e nevoie să te identifici cu o poveste, important e să ai o reacție la ea, fie de furie sau neliniște, pentru că sunt sentimente reale cu care trebuie să negociezi. Citind despre Everest, ești deja acolo, la nivel emoțional. Iar controlul asupra propriilor emoții este primul pas spre literatura bună, fiindcă personajele au nevoie de o coerență emoțională care să le permită să transmită ceva.
Nu oricine este făcut să scrie literatură, a recunoscut Perța, dar scrisul ajută. Chiar și un jurnal este o formă de auto explorare, un mod de a da sens unor întâmplări și emoții care nu păreau să aibă sens. Dincolo de asta vine bucuria de a fi creator de lume, una dintre cele mai mari satisfacții posibile, dar și una înșelătoare: „De-asta avem atât de mulți grafomani.” Florin Iaru a oferit pe loc definiția: grafomanul este „un scriitor căruia nimeni n-a avut curajul să-i spună că nu e talentat”.
Ca să le arate că lectura nu trebuie să fie o obligație, Cosmin Perța a povestit despre întâlnirile lui cu cărțile din copilărie. Părinții lui, profesori repartizați înainte de 1989 în alte colțuri ale țării, l-au lăsat în grija bunicilor, țărani care munceau toată ziua, într-o casă cu o bibliotecă de șase-șapte mii de volume. Fără nicio listă de lecturi, alegea cărțile după culoarea cotorului sau după ilustrații, citea câteva rânduri, apoi câteva pagini, apoi cărți întregi, „într-o dezordine absolut inexplicabilă”. Așa a descoperit că îl interesează SF-ul și că la autorii ruși găsea adesea fantastic. „Vă încurajez să explorați, să vă găsiți propriile chemări, subiectele și stilul care vă plac. Iar acestea se vor schimba pe măsură ce evoluați și voi.”
Florin Iaru a adăugat: „Eu am trăit vreo zece vieți, total diferite între ele, citind cărți, pe când oamenii care nu citesc nu au decât o singură viață.” A fost alături de Contele de Monte Cristo, a mers de la Pământ la Lună, a fost un om cu mintea întârziată căruia i s-a triplat inteligența, a fost alături de Napoleon în războiul din 1812. Iar când e invitat la televiziune alături de politicieni, știe din primele trei cuvinte ce gândesc politicenii, „pentru că au fost descriși în cărți”.
Întrebările liceenilor
Cu câteva minute înainte de sonerie, a venit rândul elevilor. Câțiva dintre ei trimiseseră deja texte la concurs. Ca să-i încurajeze, Florin Iaru și-a expus teoria: civilizația a ajuns unde este pentru că inteligența s-a opus întotdeauna prostiei, iar ca să începi să gândești trebuie să auzi mai întâi ceva absurd. „Deci nu vă temeți. Iubesc întrebările proaste.”
Luiza Niculae, care a început să scrie acum trei ani, în clasa a IX-a, încurajată de profesoara ei, a întrebat cum înveți să pui în cuvinte ceea ce gândești și simți, astfel încât să sune bine. „Nu există din prima”, i-a răspuns Iaru. „Există o suită aproape nesfârșită de greșeli și dezamăgiri.” Apoi a întrebat-o dacă îi mai plac textele de acum trei ani. „Nu prea.” Odată cu experiența vine și spiritul critic, mai ales dacă citești și alți autori, care au făcut unele lucruri mai bine și altele mai prost. Sfatul lui Dan Mircea Cipariu: textul se lasă o zi la odihnit, apoi se citește cu voce tare. „Propria voastră voce interioară va fi cel mai mare critic al vostru. Inconștientul vă va spune: aici ceva nu funcționează, aici sună prost.”
Sabina Preda a întrebat dacă și scriitorii au momente fără inspirație. Iaru a recunoscut că există crize, legate de starea sufletească sau materială, dar a povestit că e suficient să le dea cursanților o temă – o povestire de la munte, una din perspectiva unui obiect din casă, una de dragoste – ca să-i vadă cum încep să scrie. Toate subiectele sunt deja în capul nostru, e nevoie doar de un declic. Dan Mircea Cipariu a adăugat lecția primită de la Tudor Octavian, care purta mereu un carnețel și nota zilnic cel puțin trei subiecte văzute sau auzite pe stradă, adică peste o mie pe an. Nu le folosea pe toate, dar avea de unde alege în zilele fără inspirație, cu atât mai mult cu cât scria zilnic o tabletă pentru „România liberă”. Mulți scriitori, de la Balzac la Cehov, au avut contracte care îi obligau să livreze texte săptămânal. „Și nu se inventase încă AI-ul.” Important, a precizat Florin Iaru, e discernământul: a doua zi, din zece subiecte notate, unul singur se dovedește interesant.
Lui Cosmin Perța i s-a cerut să spună cum și-a găsit stilul. „Eu cred în fluiditatea stilului. Cred că fiecare carte merită o voce nouă, așa cum fiecare personaj merită o voce a lui.” Există mari scriitori cu un stil fix și recognoscibil, dar sunt excepții, iar cantonarea într-un stil duce spre manierism: toate personajele ajung să vorbească la fel și scrii mereu despre același subiect. Iaru a dat un exemplu: o urmărire cu un criminal pe urmele personajului nu se poate scrie în fraze lungi și încâlcite, ci cere un stil rapid, la prezent. „Fix asta voiam să spun”, a continuat Perța. „Fiecare subiect își cere stilul. La început încercam programatic, de frica manierizării, să schimb stilul de la o carte la alta. Acum nu mai trebuie să o fac conștient, fiecare carte vine cu vocea ei.”
Ultima întrebare, tot a Luizei Niculae, i-a revenit lui Dan Mircea Cipariu: cum își organizează ideile ca să ajungă la un rezultat. Născut în zodia Fecioarei, cu ascendent în Leu, Cipariu a recunoscut că, fără să fie maniac, crede cu adevărat în organizare. Publică rar, pentru că, fiind profesor de scriere creativă, aplică întâi pe propriile lui texte tot ceea ce le spune cursanților, iar după ce dă o carte la tipar își dă seama, peste două-trei luni, că ar mai fi putut schimba ceva. Iaru l-a avertizat că, dacă tot taie, la un moment dat nu mai rămâne nimic. Iaru a încheiat cu personajul din „Ciuma” lui Albert Camus care lucrează de ani întregi la prima frază a romanului său, despre o elegantă amazoană pe o iapă alezană, fără să treacă mai departe de acest text de deschidere.
Două Gale, la București și Constanța
Întâlnirea a încununat atelierele pe care dr. Anca Boldea-Pînzariu le-a ținut cu elevii claselor a IX-a și a XI-a. Liceenii au scris texte pornind de la cinci teme: un dialog între două personaje care nu-și dezvăluie nici ocupația, nici identitatea, un acrostih, un poem din 11 cuvinte la alegere, „poezia adolescentului rebel” și o narațiune din perspectiva unui obiect din casă. Textele lor se întâlnesc acum, în concurs, cu cele ale colegilor din celelalte nouă licee din București și din județul Constanța, iar premianții vor fi celebrați pe12 noiembrie 2026, ora 15.00, în Sala Mare a Muzeului de Artă Constanța, și pe 19 noiembrie 2026, ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, ambele cu un concert Mike Godoroja & Blue Spirit.
Proiect cultural „MENTORAT PENTRU LECTURĂ – Rețeaua profesorilor și liceenilor creativi / reteauacreativa.ro” este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
