Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a participat în perioada 1–4 septembrie 2026, la cea de-a XXXVI-a ediție a Conferinței Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România (ABR), organizată la Universitatea „Transilvania” din Brașov, sub tema „Biblioteca globală – acces deschis, spațiu de colaborare și refugiu intelectual și emoțional”. Evenimentul reunește specialiști din România și din mai multe țări precum Ungaria, Turcia, Grecia, Germania, Republica Moldova, Serbia și Belgia, pentru sesiuni plenare, dezbateri profesionale și pentru Adunarea Generală a Asociației Bibliotecarilor din România.
Tematica acestei ediții urmărește transformările prin care trec bibliotecile, de la inteligența artificială, digitalizare și acces deschis la modernizarea infrastructurii, formarea profesională a resurselor umane, conservarea patrimoniului, sau transformarea serviciilor oferite utilizatorilor. Aceste subiecte pun în discuție însăși capacitatea bibliotecilor de a răspunde unei societăți aflate într-o schimbare accelerată. În acest context, experiența și perspectiva Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” sunt prezente în mod direct în dezbaterea profesională, prin implicarea specialiștilor săi în structurile de conducere ale ABR: dr. Carmen-Leocadia Pesantez Pozo, președinte ABR, Ecaterina Radu, vicepreședinte ABR și președinte al Diviziunii Biblioteci Universitare și Specializate, Violeta Elena Moraru, trezorier ABR, și drd. Petruța Mihaela Voicu, președinte al Secțiunii Achiziție și dezvoltarea colecțiilor. Pentru BCU „Carol I”, biblioteca este un loc în care cunoașterea este produsă, verificată, pusă în circulație, reinterpretată și păstrată, iar într-un peisaj informațional dominat de platforme digitale, algoritmi și inteligență artificială, această misiune presupune pe lângă asigurarea accesului la informație, și dezvoltarea capacității utilizatorilor de a o înțelege, evalua și utiliza responsabil. În acest sens, „biblioteca globală” este o realitate în construcție, care obligă instituțiile de profil să regândească simultan infrastructura, competențele profesionale și relația cu utilizatorul, fără a renunța la ceea ce constituie fundamentul profesiei: rigoarea, verificarea informației, memoria și responsabilitatea față de cunoaștere.
„Ce mai înseamnă astăzi o bibliotecă?
În România, răspunsul nu poate fi desprins de realitatea sistemului național de biblioteci. Avem instituții care au făcut pași importanți în digitalizare, în modernizarea serviciilor și în apropierea de comunitățile lor, dar avem în continuare diferențe considerabile de infrastructură, de resurse și de acces la tehnologie. Nu putem vorbi despre o bibliotecă globală dacă o parte dintre biblioteci nu dispun încă de infrastructura necesară pentru a intra cu adevărat în această lume. De aceea, digitalizarea nu este un exercițiu de imagine. Ea trebuie să însemne acces mai bun, servicii mai rapide, conservarea patrimoniului, conectarea colecțiilor și, mai ales, acces egal la cunoaștere. Investiția în infrastructură trebuie dublată de investiția în oameni. Un sistem performant are nevoie de bibliotecari bine pregătiți, capabili să lucreze cu date, platforme digitale și tehnologii emergente, dar și să rămână ceea ce biblioteca a avut întotdeauna nevoie să fie: mediatori competenți între oameni și cunoaștere.
Cum oferim acces la informație și cum îi ajutăm pe cititori să înțeleagă informația la care au acces?
La BCU «Carol I», am pornit de la ideea că modernizarea unei biblioteci înseamnă să folosim împreună cartea și tehnologia. Biblioteca fizică rămâne esențială, pentru că este un spațiu al concentrării, al întâlnirii și al dialogului. În același timp, infrastructura digitală ne permite să extindem accesul la resurse dincolo de zidurile instituției. Am investit și investim în instrumentele care pot face această relație mai eficientă: digitalizare, acces la resurse electronice, infrastructură IT și servicii adaptate unei generații care trăiește simultan în spațiul fizic și în cel digital.
Inteligența artificială este una dintre cele mai importante transformări cu care ne confruntăm și trebuie să fim foarte atenți la felul în care o utilizăm. AI este un instrument extraordinar pentru bibliotecari: poate sprijini catalogarea, clasificarea și indexarea, poate accelera procese și poate deschide noi posibilități pentru accesul la colecții, dar aceeași tehnologie poate produce și erori, poate amplifica informații neverificate și poate crea aparența unei certitudini acolo unde nu există certitudine.
De aceea, nu cred că răspunsul bibliotecilor la inteligența artificială trebuie să fie nici frica, nici entuziasmul necritic. Este important să învățăm să folosim AI, dar este esențial să îi verificăm rezultatele, să știm când ne ajută sau când trebuie să ne bazăm pe surse primare, pe expertiză și pe verificarea umană. Astăzi, când oricine poate primi un răspuns în câteva secunde, valoarea bibliotecii va consta tot mai mult în capacitatea ei de a spune dacă acest răspuns poate fi verificat, dacă această sursă este credibilă sau dacă acest document are valoare.
Biblioteca nu poate concura cu viteza internetului și nici nu trebuie să încerce să o facă. Aceasta oferă însă ceea ce viteza nu poate înlocui: context, memorie, verificare, competență și un loc identitar în care informația poate fi transformată în cunoaștere. Pentru BCU „Carol I”, participarea la acest dialog profesional reprezintă, în egală măsură, o continuare a implicării instituției în dezvoltarea profesiei și o reafirmare a unei convingeri esențiale: Biblioteca păstrează ceea ce am fost, servește ceea ce suntem și pregătește ceea ce vom deveni deoarece este locul în care memoria trecutului întâlnește nevoile prezentului și deschide drumuri către viitor.”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
