„Cu mulți ani în urmă, am observat un fenomen interesant într-un spital. Mulți dintre pacienții pe moarte au început să se simtă extraordinar; nu fizic, ci mental. Nu datorită mie, ci datorită femeii de serviciu. Ori de câte ori intra în salonul unuia dintre pacienții mei aflați pe moarte, se întâmpla ceva”, relatează în cartea Lecții de viață. Să învățăm tainele vieții de la doi specialiști în domeniul morții și al doliului, publicată în premieră în limba română la Editura Trei, dr. Elisabeth Kübler-Ross, evocând una dintre experiențele care i-au marcat activitatea petrecută alături de pacienții aflați în stadii terminale. Aceasta poveste deschide una dintre cele 14 lecții despre viață și a trăi, desprinse de ea și de coautorul volumului, expertul mondial în domeniul doliului David Kessler, din zeci de ani petrecuți în preajma oamenilor aflați în fața morții și a familiilor acestora.
Curioasă să înțeleagă ce făcea diferit această femeie, Elisabeth Kübler-Ross a stat de vorbă cu ea și a aflat că, în urmă cu mai mulți ani, aceasta își pierduse unul dintre cei șase copii, un băiețel de trei ani, care se îmbolnăvise foarte grav de pneumonie, într-o iarnă. Mama a fugit în miez de noapte cu copilul la urgență, unde a așteptat disperată ore întregi venirea medicului pentru a-l consulta. Dar nu a venit nimeni, iar băiețelul a murit în brațele ei. Din acea pierdere devastatoare s-a născut pentru mamă o formă aparte compasiune și de înțelegere a suferinței. Astfel că, de fiecare dată când intra în salonul unui bolnav aflat pe moarte, nu încerca să găsească explicații și nici să alunge durerea. „Uneori, când intru în saloanele pacienților pe moarte, par speriați. Nu mă pot opri să nu mă duc la patul lor și să-i mângâi. Le spun că am văzut cum arată moartea și că atunci când se va întâmpla, vor fi bine. Și stau pur și simplu acolo, lângă ei. Îmi vine să o iau la fugă, dar nu o fac. Încerc să fiu alături de celălalt. Din iubire”, i-a mărturisit ea lui Elisabeth Kübler-Ross, care avea să înțeleagă că această femeie, fără cunoștințe de psihologie sau de medicină, descoperise unul dintre marile secrete ale vieții: iubirea înseamnă să fii acolo și să îți pese. Iar moartea și apropierea de ea schimbă pentru totdeauna felul în care privim viața și mai ales iubirea, singura care contează în fața pierderii și „singurul lucru pe care îl deținem, îl putem păstra și lua cu noi”, după cum subliniază cei doi autori.
Această primă lecție dintre cele 14, lecția iubirii nu vorbește despre idealul romantic și nici despre căutarea partenerului perfect. Dimpotrivă, Kübler-Ross și Kessler arată că ne împovărăm adesea relațiile cu așteptări imposibile, cerându-le celorlalți să ne vindece, să ne facă fericiți, să ne ofere siguranță și chiar să ne întregească. Pentru autori, iubirea devine posibilă doar atunci când renunțăm la măștile și rolurile în spatele cărora ne ascundem, de părinte, partener, profesionist sau „omul care îi mulțumește pe toți”, și avem curajul să ne apropiem de cine suntem cu adevărat, învățând astfel alte două lecții esențiale: lecția autenticității și cea a puterii care nu derivă din statut, control sau bunurile materiale, ci din valoarea personală și din dorința de a oferi iubire.
Deopotrivă dedicate și altor teme, ca cele ale relațiilor, pierderii, vinovăției, timpului, fricii, furiei, jocului, răbdării, acceptării, iertării și fericirii, toate capitolele din volum s-au născut din studiile de caz, conferințele, atelierele și discuțiile pe care Elisabeth Kübler-Ross și David Kessler le-au avut de-a lungul anilor cu pacienții aflați în stadii terminale. Autorii au constatat că, indiferent de povestea fiecăruia, oamenii ajung să se confrunte la final cu aceleași întrebări esențiale și aceleași teme. Înțelegerea lor nu promite o existență perfectă, ci o schimbare de perspectivă. Nu devenim dintr-odată mai fericiți sau mai puternici, dar ajungem să înțelegem mai bine lumea, să fim mai împăcați cu noi înșine și să privim viața așa cum este ea, cu imperfecțiunile care îi dau sens.
Un ghid vindecător în suferință și doliu, ce oferă alinare și redescoperirea vieții, cartea Lecții de viață, care îi invită pe cititori să își privească fiecare zi dintr-o nouă perspectivă, i-a schimbat mai întâi chiar pe autorii ei. David Kessler mărturisește în introducere că astăzi se numără printre cei pe care acest volum i-a ajutat enorm, transformându-i înțelegerea propriei existenței. „În primul și în primul rând, cele mai adânci mulțumiri se îndreaptă către Elisabeth, pentru privilegiul de a scrie împreună această carte. Înțelepciunea, autenticitatea și prietenia sa au făcut ca aceasta să fie cea mai valoroasă experiență a vieții mele”, dedicându-i lucrarea celei care a arătat unei lumi întregi de profesioniști din domeniile medicale, psihologice și de îngrijire cât de mult înseamnă apropierea, căldura și răbdarea venite din partea celor dragi și a personalului de îngrijire pentru cei care se pregătesc să plece.
Creatoarea modelului celor cinci etape ale doliului (negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea), conceput inițial pentru a descrie experiența celor aflați în fața propriei morți, a început colaborarea cu David Kessler după ce a suferit un accident vascular cerebral în urma căruia a rămas paralizată, iar Lecții de viață a devenit prima sa carte dedicată în primul rând vieții și a trăi. Confruntându-se zi de zi cu apropierea morții, ea a crezut că acesta va fi ultimul său volum, însă colaborarea cu David și sensul pe care l-a găsit în această nouă reflecție asupra vieții au făcut ca povestea lor să nu se încheie aici. Cei doi au finalizat, cu aproximativ o lună înainte de moartea sa, și al doilea proiect, cartea On Grief and Grieving, în care, împreună, au extins modelul celor cinci etape ale doliului la experiența celor care rămân în urmă după o pierdere.
Elisabeth Kübler-Ross (1926–2004) a fost medic psihiatru, pionieră în studiul experiențelor din apropierea morții și una dintre personalitățile care au schimbat fundamental modul în care medicina privește îngrijirea persoanelor aflate în stadiul terminal. Autoare a volumului de referință „Despre moarte și a muri”, ea a consacrat modelul celor cinci etape ale doliului și a contribuit decisiv la dezvoltarea îngrijirii paliative moderne, pledând pentru apropiere, compasiune și sprijin emoțional în relația cu bolnavii. A susținut cursuri despre moarte și procesul de a muri pentru aproximativ 125.000 de studenți și profesioniști din domeniul sănătății, iar cele 24 de cărți ale sale, traduse în 36 de limbi, au adus sprijin și înțelegere pentru milioane de oameni confruntați cu propria moarte sau cu pierderea unei persoane dragi. Revista Time a desemnat-o drept una dintre „Cele mai importante 100 de personalități care au modelat gândirea secolului al XX-lea”.
David Kessler este un renumit expert mondial în domeniul doliului. Experiența sa cu mii de oameni aflați la limita dintre viață și moarte l-a învățat secretele unei vieți împlinite, chiar și după tragediile vieții. A scris multe lucrări despre doliu și pierdere, ține prelegeri pentru medici, asistente medicale, consilieri, polițiști și personalul de prim ajutor și conduce grupuri pentru cei care se confruntă cu doliul.
