După publicarea internațională în Spania și în Serbia, romanul ”Măștile fricii” al autoarei Camelia Cavadia va fi tradus și în Macedonia

După zeci de mii de exemplare vândute în România, bestsellerul Măștile fricii semnat de Camelia Cavadia și publicat de Editura Trei va fi tradus și în macedoneană, la prestigioasa Matica Makedonska, prima editură independentă lansată în Macedonia liberă, în urmă cu 35 de ani. Este a treia traducere a acestui roman intens și emoționant, după apariția sa în limba spaniolă (Las máscaras del miedo), la Editura Omen, și în limba sârbă (Маске страха), la editura Prometej. Evenimentul marchează un nou pas important în parcursul internațional al cărții și al autoarei.

„Mă bucur să văd cum Măștile fricii  își găsește noi și noi cititori, dincolo de granițe și limbi. Am scris această carte cu intenția de a pune în cuvinte fragilități, orori, întrebări și experiențe pe care mulți oameni le trăiesc, dar despre care nici măcar nu pot vorbi. Cred că literatura este capabilă să creeze punți între oamenii din întreaga lume, indiferent de ceea ce trăiesc și văd. Literatura devine un spațiu al înțelegerii și încrederii, unde totul poate fi spus și totul capătă sens”, spune Camelia Cavadia, pentru care publicarea într-o nouă limbă a volumului său nu înseamnă doar o nouă traducere, ci „un nou dialog al sufletelor și minților, cu cititori dintr-un alt spațiu cultural. Sper ca povestea să fie primită cu deschidere și să îndemne la reflecție, înțelegere, empatie și toleranță, să atingă sufletele celor care o vor citi, pentru că fricile, traumele și nevoia de vindecare sunt universale. Această nouă traducere vine cu multă emoție și bucurie pentru mine, într-o perioadă în care avem nevoie să vedem că literatura și arta, în general, țin oamenii uniți atunci când nu e bine în lume”, adaugă autoarea. 

Luna martie a marcat apariția romanului „Măștile fricii” și pe piața din Serbia, la editura Prometej

Întrebat care este motivul pentru care a ales spre traducere în limba sârbă romanul Măștile fricii, scriitorul și editorul Aleksandar Tanurdžić’s, explică: „Cartea Măștile fricii ne-a atras prin îndrăzneala sa, o trăsătură definitorie a titlurilor pe care le alegem pentru seria noastră Reka biblioteka. Pentru noi este foarte important ca volumele pe care le selectăm să depășească limitele și să deschidă teme care, deși pot fi inconfortabile, merită discutate. În plus, stilul în care este scrisă cartea emană un sentiment de poezie și frumusețe pe care considerăm că literatura trebuie să îl aibă.”

Traducătorul cărții, Đura Miočinović, se arată încântat de traducerea acestei cărți, pe care a ales să nu o citească înainte de a traduce, pentru a nu se priva de plăcerea lecturii, de descoperire și suspans. „A citi și a traduce, simultan, romanul Cameliei Cavadia, Măștile fricii, a fost pentru mine o experiență unică. Uneori îmi permit să traduc o carte înainte de a o citi cap-coadă, tocmai pentru a nu ști ce urmează, pentru a descoperi povestea mai atent, pentru prima dată, cu nerăbdare și curiozitate. Experiența aceasta a fost, pentru mine, una foarte puternică, mai ales pentru că romanul este povestit de o voce feminină, din punct de vedere feminin și unul nu chiar obișnuit, ceea ce m-a făcut să cred că am ajuns să înțeleg mai bine, nu numai femeile, ci și familiile în general. Mulțumesc, Camelia Cavadia, pentru asta”, spune traducătorul. 

De altfel, romanul Cameliei Cavadia (Маске страха) beneficiază de o prezentare amplă chiar pe coperta cărții: „În romanul Măștile fricii de Camelia Cavadia, violența domestică nu reprezintă doar fundalul acțiunii, ci o forță care modelează vieți întregi și ridică o întrebare esențială: ce mai rămâne din copilul care crește într-o casă unde frica este o prezență zilnică? Chiar de la început, autoarea oferă un impact puternic prin cuvintele protagonistei, Ema: Cea mai fericită zi din viața mea nu a fost cea în care m-am căsătorit și nici zilele în care s-au născut copiii mei, ci ziua în care a murit tatăl meu. Acest început nu este doar șocant, ci devine și cheia întregului roman, sugerând că trecutul nu poate fi redus la tăcere, nici măcar atunci când sursa lui dispare”, rezumă prezentarea.

După introducerea în povestea cărții, în care Ema, unul dintre cei trei copii ai unui tată violent și ai unei mame pasive, paralizate de frică, își poartă trauma în gesturi mărunte, editorii sârbi continuă incursiunea în lumea protagonistei, în care „cel mai puternic simbol al copilăriei ei, un unguent împotriva vânătăilor, o însoțește și la maturitate, ca o amintire că frica nu i-a părăsit niciodată cu adevărat trupul. Cavadia nu o absolvă pe mamă de vină, dar nici nu o condamnă. Iar repetiția ei constantă (Nu a fost mereu așa) exprimă neputința tragică, gestul de supraviețuire al unei femei care și-a pierdut demult vocea. Tocmai această frază devine pentru Ema o sursă de teamă mai profundă: dacă mama ei s-a putut îndrăgosti de un om bun care, în timp, s-a transformat într-un agresor, i s-ar putea întâmpla și ei același lucru?”

Toate acestea transformă „Măștile fricii” într-un roman despre cicluri, despre felul în care violența se transmite ca o umbră chiar și atunci când încercăm să ne opunem ei, dar și despre cât de important este să rupem masca tăcerii. 

Despre „Măștile fricii”

Romanul „Măștile fricii” a apărut în anul 2016 la editura Trei și spune povestea tulburătoare a trei frați a căror copilărie, marcată de violențe fizice și emoționale, le va amprenta pentru totdeauna existența. Eforturile lor de a depăși trecutul și a începe să trăiască în prezent vor fi sortite eșecului. Aceste trăiri nu le vor influența doar parcursul vieții, ci vor lăsa urme adânci dincolo de o singură generație.

Construită sub formă de roman-confesiune, cartea sondează psihicul uman într-o manieră aproape intimă, care-l face pe cititor să se simtă parte din poveste. Un roman care spune povestea multor familii de aici și de oriunde.

Despre Camelia Cavadia

Camelia Cavadia este licențiată în filosofie și jurnalism si are un background de 22 de ani în televiziune (Pro TV și Antena1), iar din 2017 este cofondatoare a Agenției de Comunicare Fabrica de PR. A debutat în literatură în 2015, la Editura Trei, cu volumul „Vina”, desemnat apoi cel mai bun roman de debut la Festival du Premier Roman de la Chambéry. În 2016 a apărut cel de-al doilea roman al său, „Măștile fricii”, tradus în 2024 în limba spaniolă (Las mascaras del miedo), în 2026 limba sârbă (Маске страха) și aflat în traducere în limba macedoneană. În 2018 i-a apărut romanul „Purgatoriul îngerilor”, despre care scriitorul Radu Vancu a spus că este „documentul emoționant al unei lumi a copiilor dispăruți”. În 2022, Camelia Cavadia a publicat „Sufletul lumii”, primul său volum de povestiri adevărate dintr-o lume fantastică, iar la începutul lunii mai a acestui an va apărea romanul „Dansează când îți vine să plângi”, aflat la precomandă pe site-ul editurii Trei. 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508