“Viorile fermecate”: Poduri de imaginație peste ziduri de cinism

Din primul rând, Gloria Maria Sultana e mereu la pândă gata să prindă de pe scenă banane, baloane, sfori care nu se rup, fluturi, bule de săpun ori nori de ploaie. “Uite o doamnă cu un păr vulcan de caramel care cântă la vioară. Are o valiză secretă și stă lângă un magician cu pălărie cu gât lung. Se așează pe jos ca noi la grădi. Uite ce șosete colorate au, cu puncte și cu dungi, și cântă la viori stând pe funduleț. Uite și o valiză portocalie cu banane-binoclu. Am prins și eu un balon de săpun de la domnul clovn. Și ce frumos plouă peste umbrela magică! Bine că nu se udă nimeni! Ce amuzant! Tati, clovnul nu mai are cap, doar picioare! Tati, în balonul mare, roșu și rotund e capul clovnului! Și face tumbe fără cap, doar cu picioarele!”

Într-o epocă în care scenele din desenele animate au un montaj rapid, cu cadre tăiate și îmbinate într-o succesiune foarte scurtă, adesea sub 2-3 secunde per cadru, și când multe producții teatrale sunt dominate de proiecții multimedia, microstagiunea „Barba 90. Bridges, not Walls” aduce la București o gură de aer de o puritate aproape uitată. Spectacolul „The Thrilling Violinists” (Viorile fermecate), susținut de Antonia Cioaza și Jakob Nielsen, nu este doar o producție pentru copii, ci un exercițiu de arheologie a ingeniozității, o recuperare a gramaticii fundamentale a teatrului antropologic marca Eugenio Barba și o recuperare a imaginarului iconic.

Jakob Nielsen și Antonia Cioaza

Spectacolul funcționează ca un mecanism de orfevrărie ludică și ingenuă care transformă obiectul cotidian în simbol viu. Imaginile vizuale – de la valiza portocalie care servește drept altar al lumilor posibile, până la umbrela multicoloră sub care plouă dintr-o sticlă de plastic – sunt citate și parafraze dintr-un alfabet teatral pe care Barba l-a rafinat timp de șase decenii la Odin Teatret.

Forța iconică îi mobilizează și îi rezonează pe cei doi artiști totali. Când îi vedem cântând la vioară așezați pe podea, cu picioarele întinse și șosetele colorate sfidând rigoarea clasică, asistăm la o „dezbrăcare” a artei de orice urmă de prețiozitate. Este recuperarea acelei imagini a artistului-copil, a clovnului-muzician care nu interpretează o partitură, ci o trăiește cu tot corpul. Punctul culminant al acestei recuperări este celebrul moment al balonului roșu uriaș. Imaginea artistului al cărui cap dispare în sfera de cauciuc, în timp ce mâinile supradimensionate din carton gesticulează absurd, este o dovadă a geniului lui Barba de a crea „prezență” prin deformare. Este o imagine care atacă direct instinctul de mirare al spectatorului, indiferent de vârstă.

Universurile posibile și ingeniozitatea pot fi descoperite în felul în care dăm un sens unui obiect cu existență efemeră, fie că el  e o banană, o bulă de săpun sau o sticlă cu apă.

„Viorile Fermecate” sunt o demonstrație de forță iradiantă a purității jocului. Muzica viorilor magice și zborul unei bule de săpun sunt suficiente pentru a dărâma orice zid de cinism. Cei doi actori nu „joacă” clovni; ei devin prezențe scenice prin tehnici care trădează rigoarea laboratorului de la Odin Teatret. În viziunea lui Barba, un actor nu folosește doar vocea sau gestul, ci un „corp-în-viață”. Când capul „dispare”, lăsând picioarele și mâinile să comunice autonom, percepția spectatorului e fragmentată, forțându-l să vadă nu un om, ci o formă vie. Exact tipul de „teatru vizual”  al lui Barba care transformă anatomia în poezie. Un obiect pe scenă nu este niciodată doar ceea ce pare. Interpretarea actorilor recuperează ingeniozitatea primară: banana nu este hrană, ci o extensie a privirii sau un instrument de comunicare. Umbrela devine un templu sub care se oficiază un ritual al prieteniei. Actorii tratează aceste obiecte cu o precizie cvasi-religioasă. Manipularea lor nu este neglijentă; este un dialog între materia inertă și energia actorului, care dă viață obiectului. Interpretarea lor reușește să evite capcana „infantilizării”. Ei nu se coboară la nivelul copiilor, ci urcă spre starea de puritate arhaică. Când suflă bule de săpun, nu o fac ca pe o joacă distractivă, ci ca pe o emanație a suflului vital. Această abordare este esența „podurilor” lui Barba: o tehnică extrem de sofisticată pusă în serviciul unei emoții directe, nefiltrate.

Antonia și Jakob demonstrează că moștenirea lui Barba nu este un muzeu de tehnici vechi, ci un organism viu. Ei folosesc rigoarea pentru a elibera fantezia. Prin interpretarea lor, „Viorile fermecate” devine un spațiu unde tehnica se transformă în miracol, iar spectacolul pentru copii devine o lecție de înaltă artă teatrală.

Dan Mircea CIPARIU

***

Eugenio Barba

În luna martie, Eugenio Barba, una dintre figurile esențiale ale teatrului mondial, deschide programul internațional “Personalități iconice” al Teatrului Grivița 53 printr-o microstagiune desfășurată între 7 și 22 martie 2026. 

Fondator al Odin Teatret, creator al teatrului antropologic și una dintre figurile centrale ale avangardei teatrale europene postbelice, plin de vitalitate și profund implicat în fenomenul teatral de astăzi, Eugenio Barba sărbătorește 90 de ani și alege Teatrul Grivița 53 pentru acest eveniment unic într-un moment de maximă importanță pentru demersul nostru. Prezența sa poziționează Teatrul Grivița 53 într-un context internațional de referință.

“Am ales Teatrul Grivița 53 pentru că este la început de drum, iar mie îmi place să fac parte din începuturi. Teatrul Grivița 53 are nevoie mai mare de prezența mea decât oricare alt teatru care are deja istorie. Am primit invitații de la partenerii Odin Teatret pentru a crea acest eveniment unic “Barba 90. Bridges, not Walls.” în teatrele lor, dar alegerea mea a fost acest nou spațiu de creație teatrală. Mă alătur cu bucurie și emoție acestei povești, cred în demersul artistic pe care acest teatru și-l propune și aștept cu nerăbdare întâlnirea cu publicul din București.” – Eugenio Barba

Programul propus reunește 18 evenimente. Cele patru producții care alcătuiesc modulul „Barba 90” sunt trei spectacole pentru adulți –  „Hamlet’s Clouds” (“Norii din mintea lui Hamlet”), „Compassion” (“Compasiunea”), „An Ordinary Day in the Life of the Dancer Gregor Samsa” (“O zi obișnuită din viața dansatorului Gregor Samsa”) – și un spectacol pentru copii, „The Thrilling Violinists” (“Viorile fermecate”). 

Fiecare spectacol va avea mai multe reprezentații. Activitățile conexe includ interacțiuni directe cu publicul, sesiuni educaționale, 3 masterclass-uri, 3 ateliere și un performance care implică persoane din comunitatea Teatrului Grivița 53 și din cea a cartierului Grivița Veche, selectate prin casting.

Programul microstagiunii BARBA 90

Spectacole: 

The Thrilling Violinists (8, 9, 10 martie)
Spectacol pentru copii și familii.
Cu: Antonia Cioaza, Jakob Nielsen

The Thrilling Violinists (Viorile fermecate) spune povestea a doi violoniști care își doresc să devină clovni și ajung, ghidați de imaginație, într-o călătorie prin lumea teatrului. Banane, fluturi, bule de săpun și nori de ploaie devin parteneri de joc, iar muzica transformă obiectele în prezențe vii. Spectacolul explorează relația dintre imaginație, corp și obiect, într-o formă accesibilă publicului tânăr (copiii și adolescenții între 6 și 18 ani) și familiilor acestora.

An Ordinary Day In The Life Of The Dancer Gregor Samsa (10 și 11 martie)
One man show: Lorenzo Gleijeses
Regia: Eugenio Barba & Julia Varley

Inspirat de universul lui Franz Kafka, spectacolul urmărește o zi „obișnuită” din viața unui dansator, în care corpul devine spațiu de memorie, repetiție și transformare. Este prima creație regizorală semnată de Eugenio Barba în afara Odin Teatret și explorează relația dintre antrenament, identitate și prezență scenică.

Compassion (12 și 13 martie)
Spectacol cu: Julia Varley
Regia: Eugenio Barba

Compassion (Compasiune) este un triptic care aduce împreună trei povești inspirate din mit și realitatea contemporană. De la un călugăr yazid care plantează un copac în deșert, la dragostea unei refugiate cecene și figura lui Tiresias, spectacolul propune o reflecție asupra empatiei, memoriei și fragilității umane, într-o formă scenică concentrată și intensă.

Hamlet’s Clouds (15, 16, 17 și 18 martie)

Spectacol Odin Teatret
Regia: Eugenio Barba

Hamlet’s Clouds (Norii din mintea lui Hamlet) este un eseu scenic despre memorie, îndoială și trecerea timpului. Pornind de la figura lui Hamlet, spectacolul cercetează relația dintre actor și rol, dintre teatru și istorie, într-o construcție specifică universului Odin Teatret.

Ateliere

Imagining with the body-mind (8, 9 și 10 martie)
Coordonatori: Antonia Cioaza, Jakob Nielsen

Atelier dedicat lucrului cu imaginația, prezenței corporale și relației dintre actor și obiect. Dezvoltat de Antonia Cioaza și Jakob Nielsen împreună cu Eugenio Barba, atelierul propune exerciții de explorare a energiei, compoziției și expresiei scenice.

Masterclass-uri

Masterclass cu Eugenio Barba și Julia Varley (14, 15 și 16 martie) 

Ora: 10:30–12:30 

Trei întâlniri dedicate practicii teatrului antropologic, proceselor de creație și muncii actorului, susținute de Eugenio Barba și Julia Varley, adresate artiștilor și profesioniștilor din domeniul artelor performative.

Performance

Theatre Neighbourhood Welcome Feast (21 martie)

Performance comunitar care aduce împreună artiști, participanți și public, inspirat de practica Odin Teatret de a construi relații directe între teatru și comunitate. Evenimentul marchează finalul microstagiunii.

Detalii pe site-ul www.grivita53.ro și bilete disponibile pe bilet.ro 

Un moment de referință pentru Teatrul Grivița 53

Microstagiunea Eugenio Barba marchează un moment important în parcursul Teatrului Grivița 53 și confirmă identitatea sa într-un context internațional de dialog artistic. Prezența lui Eugenio Barba în Grivița 53, într-un program extins, reprezintă o recunoaștere a direcției artistice a teatrului bucureștean recent inaugurat și a modului în care acesta înțelege actul artistic ca formă de cercetare, practică și construcție culturală.

Despre Teatrul Grivița 53

Teatrul Grivița 53 este un spațiu cultural independent care se definește ca o naștere culturală istorică, un reper pentru cei care ne urmează, o construcție de la zero care a durat 9 ani, pornită de la vânzarea casei bunicii regizoarei Chris Simion – Mercurian și dusă la bun sfârșit prin implicarea unei comunități de peste 14.000 de ctitori, un demers unic în istoria culturală a României și o inițiativă care face punte cu 1946 când inginerul constructor Liviu Ciulei a construit din banii săi, pentru fiul său Liviu Ciulei, absolvent de regie, actualul teatru Nottara. Teatrul Grivița 53 se naște după 80 de ani de gol ca un exemplu de curaj, solidaritate și credință și dezvoltă o identitate artistică orientată spre forme contemporane și proiecte special create pentru acest spațiu, cu accent pe performanță, creativitate și unicitate.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2024

De 15 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2024, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 80 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2024: 30 de cărți de poezie,  20 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și  20 de cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2025, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu. Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508