La 70 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu, Art Safari readuce în actualitate importanța marelui artist, punând în scenă o expoziție care oferă publicului iubitor de artă și muzică o interpretare vizuală și simbolică a parcursului acestuia, modelat de marile încercări ale secolului XX. Sau acei veritabili „minotauri” ai istoriei – Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și comunismul. Expoziția „Enescu și Minotaurul” poate fi văzută până pe 14 decembrie.
Evenimentul este desfășurat sub egida Festivalului George Enescu, în parteneriat cu Artexim – organizatorul Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, Filarmonica „George Enescu”, Muzeul Naţional „George Enescu”, Ministerul Afacerilor Externe, Agerpres și Arhivele Naționale, cu sprijinul Rompetrol. Scenografia expozițională este semnată de Diana Nicolaie, iar instalația „Minotauri”, de Alexandru Rădvan.
„George Enescu este o personalitate emblematică pentru România – un simbol al excelenței, al deschiderii internaționale și al rezilienței prin artă. Festivalul care îi poartă numele reușește să conecteze România cu lumea, să inspire prin performanță și să confirme rolul culturii ca formă de unitate și de apărare a valorilor. Deși ediția actuală a Festivalului Internațional George Enescu s-a încheiat, publicul are șansa să continue această experiență descoperindu-l pe marele compozitor în expoziția Art Safari. Suntem onorați ca, de 16 ani, Rompetrol să fie partener al Festivalului și susținător al proiectelor culturale care dau coerență, continuitate și vizibilitate patrimoniului nostru artistic și spiritual”, a declarat Costinela Drăgan, Sustainability & CSR Director, Rompetrol.
Capodopera expoziției, o pictură de Eustațiu Stoenescu
De la Liveni, un sat din nordul Moldovei, până la Paris, unde opera sa „Oedip” are premiera la Palais Garnier – biografia lui Enescu dezvăluie un parcurs pe cât de improbabil, pe atât de miraculos. Publicul parcurge această călătorie printr-o selecție de documente rare, fotografii, afișe de epocă, obiecte personale, dar și lucrări de artă.
Capodopera expoziției este o pictură de Eustațiu Stoenescu, Concert la Ateneu (dirijat de George Enescu), datată 1946, care provine dintr-o colecție privată. Potrivit inscripțiilor de pe verso, lucrarea surprinde un concert emblematic de la Ateneul Român din 1937, creând o punte între muzică și artă vizuală.
Desfășurată pe orizontală, pictura redă atmosfera serii de concert, cu George Enescu în prim-plan, dirijând, cu marea orchestră a Filarmonicii în plan secund și cu prezența unei soprane cu un detaliu semnificativ. Atmosfera distinsă este susținută prin fundalul elegant, redat printr-o cromatică diafană; opera reprezentând practic o frântură ideatică a unei clipe împlinite. Scena și cortina ne introduc în atmosfera de gală și ne supun, de asemenea, preceptelor convenției spectacolului. Concertele de la Ateneu se bucurau de prezența unor nume sonore ale muzicii clasice românești.
Cei trei Minotauri înfruntați de Enescu
Viața și creația lui George Enescu se dezvăluie în expoziție prin metafora celor trei Minotauri, încercările istoriei pe care marele compozitor le-a înfruntat cu forța artei.
Primul Minotaur este Marele Război. În acei ani, Enescu nu este doar muzician, ci și sprijin moral pentru o țară întreagă. Concertează pentru răniți, organizează evenimente caritabile, strânge bani pentru orga Ateneului și dirijează Parsifal, în pofida jocurilor de propagandă. În haosul refugierii la Iași, pune bazele unei orchestre simfonice – germenul viitoarei Filarmonici. Însă tragedia personală îl lovește atunci când manuscrisele trimise la Moscova, odată cu Tezaurul României, se pierd. Printre ele se aflau și schițele pentru opera Oedip, proiectul său de suflet. Abia după șapte ani le recuperează, cu sprijinul dirijorului Bruno Walter.
Al doilea Minotaur este Al Doilea Război Mondial. În timp ce lumea se prăbușea din nou, Enescu rămâne în România, chiar dacă asta însemna să fie exclus de pe scenele internaționale. Concertează aproape zilnic la București, creând adevărate „stagiuni Enescu” în Ateneul său drag. Muzica lui devine un refugiu.
Al treilea Minotaur este comunismul și exilul. După 1945, refuză să fie prins în plasa noului regim și alege să părăsească țara, cu toate riscurile. Statele Unite și Franța îi oferă scene, dar nu îi pot înlocui dorul de acasă. Continuă să compună și să dirijeze, cu puteri tot mai slăbite, dar fără să abdice de la credința sa în umanitate și în puterea muzicii. Trecerea sa în eternitate, acum 70 de ani, în Paris, închide simbolic un destin în care arta a fost întotdeauna mai puternică decât suferința.
Simfonie vizuală pentru Enescu
Instalațiile monumentale create de Alexandru Rădvan dau formă acestor „minotauri”, oferind o experiență vizuală și simbolică, în timp ce scenografia semnată de Diana Nicolaie amplifică impactul emoțional și senzorial al expoziției.
„Enescu și Minotaurul nu este o expoziție clasică: este o contopire a artei cu muzica. Astfel, scenografia a fost gândită cu atenție pentru a pune în valoare fiecare detaliu – de la obiecte rare, fotografii, costume și opere de artă, până la muzica marelui compozitor, atent aleasă pentru fiecare capitol al expoziției. Vizitatorii se bucură de Enescu, cu Enescu pe fundal. Parcursul este completat într-un mod excepțional de instalațiile lui Alexandru Rădvan, cei trei minotauri pe care Enescu i-a înfruntat de-a lungul carierei și vieții sale”, declară Diana Nicolaie, artist vizual și designer, care semnează arhitectura expoziției.
Despre Art Safari
Art Safari, susținut de Lidl, George, Glo, Rompetrol, Porsche, Kinder, Peroni, Edenred România este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale de artă vizuală și istorie națională. Organizator anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 17-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale și colecționarii privați, expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații, inclusiv prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean. Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București. În cele 16 ediții de până acum a înregistrat peste 1 milion de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.
