Luni, 13 octombrie 2025, la Școala Gimnazială Lunca, județul Mureș, au fost premiați 16 preșcolari și elevi din Băița și Lunca care au participat la atelierele de lectură și scriere creativă coordonate de Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu, în cadrul proiectului „Leapșa de Carte”. Spectacolul de premiere i-a avut invitați speciali pe academicianul Mircia Dumitrescu, poeții Ion Mureșan și Teodor Dună, conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, și Maestrul George Mihăiță.
„Mă bucur că am ajuns, după 10 ani, în satul Băița care este atestat istoric înainte de București, un sat în care s-a născut Sora Ionela, cea care a creat Congregaţia Inimi Neprihănite în anii ’50, pe când se afla în închisorile comuniste. Un sat în care, cum amintea învățătoarea Teodora Cotoi, elevii de aici primesc în premieră bani pentru creațiile lor literare, adică 16 premii în valoare de 7000 lei. Tot pentru prima dată în viață, acești elevi au avut șansa să-l urmărească pe cel mai important poet român contemporan, Ion Mureșan, alături de un poet exponențial al generației 2000, Teodor Dună. George Mihăiță, recunoscut de elevii din Lunca și Băița ca fiind Tătuțu, a recitat un colaj de 10 fragmente poetice din 10 poeme scrise de Mihai Eminescu. Împreună cu Ioan Cristescu am urmărit să alegem texte literare care trec dincolo de inocența vârstei și dincolo de tehnici ori construcții. Elevii din Lunca și Băița au jucat leapșa cu textele unor scriitori români contemporani precum Doina Ruști, Veronica D. Niculescu, Lavinia Braniște ori din textele invitaților noștri în acest proiect. O lume dincolo de tehnologii și tablete lasă, astfel, să arate lumi vechi și noi posibile, în care oamenii încă mai scriu în versuri și mai gândesc în poezii”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Între 6-15 octombrie 2025, în 3 localități cu acces limitat la cultură din județele Mureș și Harghita (Băița, Lunca, Odorheiu Secuiesc), s-a desfășurat proiectul de promovare a culturii scrise „Leapșa de Carte”, organizat de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), în parteneriat cu Așezământul Casa Sf. Iosif – aşezământ de ocrotire şi îngrijire a copiilor defavorizaţi, situat în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, Școala Gimnazială Lunca (Lunca, Băița), județul Mureș, clubul „Jámbor tehén” din Odorheiu Secuiesc și editura Tracus Arte (București). Co-finanțatorul proiectului este AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
„Leapșa de Carte” a propus 15 ateliere de lectură și scriere creativă (online și offline) coordonate de Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu; 2 spectacole-lecturi publice susținute de 4 scriitori: Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma, Teodor Dună, Ion Mureșan, unde au fost invitați absolvenții cursurilor de scriere și lectură creativă, muzicienii Cătălina Beta, Albert Tajti și maestrul George Mihăiță; 6 ateliere de caligrafie coordonate de maestrul Mircia Dumitrescu; 3 ateliere de traducere română-maghiară, maghiară-română coordonate de George Volceanov; jurizarea și premierea celor mai bune recenzii de carte scrise de adolescenți și a celor mai bune texte literare scrise în cadrul proiectului. Textele scrise de către adolescenți vor fi publicate pe paginile web www.apler.ro , www.agentiadecarte.ro, www.noapteadepoezie.ro , www.atelieruldepovești.ro și www.mnlr.ro.
***
Regina inimilor
A fost odată ca niciodată o regină a inimilor.
Ea era harnică, bună şi frumoasă.
Iubea pe toată lumea, îi ajuta pe toţi şi împărţea prăjituri.
Oamenii o iubeau foarte mult.
Regina îi învăţa despre iubire şi să spună mulţumesc.
ANTONIA ALEXANDRA RUSU – clasa I, Şcoala Gimnazială Băiţa
Mama şi tata
Mama, tata mă iubesc
Pentru mine ei trudesc
Ca să-mi dea mie de toate
Să pot să învăţ carte
Să scriu și să citesc
Mama, tata vă iubesc
MARA ANIELA COTOI – clasa I, Şcoala Gimnazială Băiţa
Coșul cu haine
Era odată o familie care nu era nici bogată, nici săracă. Ei trăiau într-o casă mică de ţară. Într-o seară, când s-au aşezat la cină, a bătut cineva la uşă. Copilul a deschis. În uşă era un bătrân cu haine zdrenţuite.
Cu timpul s-au împrietenit cu bătrânul care le aducea legume.
Într-o zi bătrânul le-a zis:
-Ieri am avut cea mai binecuvântată zi! Am găsit lângă casa mea un coş cu haine.
Mama copilului a răspuns:
-Ce minunat!
Bătrânul i-a privit pe toți cei din casă și a spus:
-Cel mai frumos lucru este că am găsit o familie.
RAUL SIMION COTOI – clasa I, Şcoala Gimnazială Băiţa
Luca
Sunt Luca cel năzdrăvan
Nu pot fi deloc viclean
Alerg cu atv-ul prin grădină
Doar ziua când e lumină
Îmi place vitezomania
Că trăiesc în România.
LUCA DANIEL COTOI – clasa a II-a, Şcoala Gimnazială Băiţa
Toamna blândă
Frunzele dansează-n vânt uşor,
Peste câmpuri pline de culori
Soarele se stinge visător
Pe cărări cu paşii visători.
Vântul poartă-n taină-un dor,
Ploaia scrie-n frunze cântător,
Timpul trece-calm şi răbdător,
Toamna-i suflet visător.
MARIUS BOGDAN COTOI – clasa a II a, Şcoala Gimnazială Băiţa
Destinaţie precisă
Exprimă-ţi gândul de-i curat,
Copil ce creşti nevinovat,
Şi asta pot să spun mereu
Că sunt copil de Dumnezeu.
E adevărat că sunt un simplu călător,
Un călător cu destinaţie precisă
Un călător cu nume de împărat,
Un David ce toate luptele a câştigat.
DAVID ŞTEFAN COTOI – clasa a IV-a, Şcoala Gimnazială Băiţa
Veveriţa fericită
Era o zi de toamnă. Frunzele copacilor erau galbene, portocalii şi maronii. O veveriţă alerga pe ramurile copacilor, culegând nucile căzute.
Soarele strălucea pe cer şi vântul sufla uşor. Dintr-odată a început să plouă. Veveriţa fericită cu coşuleţul plin de nuci a plecat la cuibul său călduros.
Noaptea îndată a început, iar veveriţa a adormit visând la aventurile ei de toamnă.
SEBASTIANA ANASTASIA GLIGA – clasa pregătitoare, Şcoala Gimnazială Băiţa
Tăcerea paşilor
Peste dealul adormit se ridică ceaţa
Pământul respiră încet
Copacii stau goi
În tăcerea lor se simte o forţă veche
care are nevoie de lumină.
O pasăre taie aerul
Între trecut şi acum
Merg
fără să caut un sens
Fiecare pas
mă apropie de ceva ce nu are nume
ADELINA COTOI – clasa a V-a, Şcoala Gimnazială Băiţa
Toamna
Zile scurte
Nopți mai reci şi mai lungi
Floarea soarelui adoarme fără petale
Din coşurile caselor iese fum
Copacii rămân goi
ALINA MARIA CSAPO – clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Lunca
Tăcere
Lumina cade pe ziduri obosite
În satul care nu doarme
Ferestrele adună frunze fără să vadă
Gândurile risipite
O linişte mare ca o apă
Nu ştie dacă să curgă
Sau să se întoarcă la izvoare
ALEXIA DARIA TODERAŞ – clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Băiţa
Toamna tăcută
Cerul palid ca o fotografie veche
În fiecare apus
se stinge o poveste
pe care nu apuci să o spui
Rămâne tăcerea
ca o pătură grea
care nu mai visează.
MARIA CARMEN VODĂ – clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Băiţa
Povestea zidului
zidul tresare
nu de frig
ci de amintirea mâinilor
care trec pe aici
în praf adun povești pe care nimeni
nu le citește
firul de iarbă
strigă la cer
DARIUS COVLESCU – clasa a VI-a, Școala Gimnazială Lunca
***
LEAPȘA DE CARTE pune în relaţie şi rezonanţă 120 de liceeni din trei localități din județele Mureș și Harghita cu acces limitat la cultură la cultură cu 2 profesori de scriere și lectură creativă, 4 poeți români contemporani, 1 traducător, 1 coordonator de ateliere de caligrafie prin folosirea unor formate online și offline de îmbunătățire a tehnicilor de creație și de lectură. Proiectul abordează un format participativ (lecturi publice, concurs de recenzii și opere literare, show de poezie & povestiri & blues, atelier de traduceri, atelier de caligrafie) care asigură implicarea activă a publicului țintă, în dauna celei pasive, folosind noile tehnologii ale informației și noile medii atât în procesul de creație, cât și în cel de distribuție și promovare. De asemenea, dezvoltă noi forme de expresie.
LEAPȘA DE CARTE doreşte să configureze un nou public de literatură, să promoveze literatura română contemporană şi să familiarizeze publicul țintă cu formule creatoare inovative şi experimentale.
Proiectul are un caracter inovator pentru cultura scrisă din România prin faptul că realizează: 15 ateliere de lectură creativă, ateliere de scriere creativă, 2 show-uri de peozie&povestiri& blues, cu participarea muzicienilor Cătălina Beta și Albert Tajti și a maestrului George Mihăiță, 6 ateliere de caligrafie coordonate de maestrul Mircia Dumitrescu, 3 ateliere de traducere română-maghiară, maghiară-română coordonate de George Volceanov și premiază cele mai bune recenzii de carte și opere literare scrise de adolescenți în cadrul programului.
Asociația Publicațiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) este una dintre cele mai importante şi mai vechi asociaţii de edituri şi de reviste literare din România, înfiinţată prin Sentinţa nr.75/2.03.1999 a Tribunalului Municipiului Bucureşti.APLER reprezintă publicaţiile literare şi editurile din România şi din spaţiul cultural românesc în raporturile cu structurile guvernamentale, autorităţile de stat, organizaţii sindicale, cu persoane fizice şi juridice. APLER promovează şi protejează interesele producţiei editoriale şi ale publicaţiilor literare în domeniul economico-social specific economiei de piaţă. APLER promovează legalitatea şi corectitudinea profesională, acţionează pentru respectarea în toate situaţiile a drepturilor de proprietate intelectuală.
APLER a derulat, între 2013-2024, programe culturale de interes naţional susţinute financiar de Primăria Sectorului 2 Bucureşti (Ziua Limbii Române), Primăria Municipiului Tulcea, Consiliul Judeţean Tulcea (Festivalul de C’Arte Danubius), Consiliul Judeţean Brăila (Festivalul de C’Arte), Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Primăria Municipiului Bucureşti (Maratonul de Poezie şi Jazz / Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, Festivalul Internațional de Poezie – FIPB 2022); Ministerul Culturii şi Administraţia Fondului Cultural Naţional (PROGRAMUL DE CARTE); Institutul Cultural Român (pentru participarea la Saloanele de Carte de la Paris şi Londra). A realizat în 2019, programul CARTEA DE IDENTITATE, iar în anii 2022 și 2023 proiectul menționat a fost implementat în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
Proiectul „Leapșa de carte” nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
