Klimt înainte de Klimt – opera sa din România. Lucrările fixe pictate la Castelul Peleș de tânărul care avea să devină liderul avangardei vieneze, Gustav Klimt, și de colaboratorii săi, Ernst Klimt și Franz Matsch, sunt aduse mai aproape de amatorii de artă din România în noua expoziție documentară „Gustav Klimt și Künstler-Compagnie la Peleș”. Realizată la inițiativa Forumului Cultural Austriac, expoziția curatoriată de cercet. dr. Antonela Corban prezintă și explică detaliat câteva picturi esențiale ale patrimoniului românesc și european, accesibile sau prea fragile pentru a fi arătate ca atare vizitatorilor Muzeului Național Peleș, și care nu vor putea părăsi vreodată zidurile Castelului. Proiectul poate fi văzut între 8 octombrie și 2 noiembrie în Sălile de expoziții temporare ale Muzeului Național Peleș (Aleea Peleșului 2, Sinaia). Textele și fotografiile de pe panouri sunt completate de video-documentarul „Gustav Klimt si Künstler-Compagnie la Peleș”, realizat special pentru această ocazie de către regizoarea Carmen Lidia Vidu. Proiectul este rezultatul colaborării Muzeului Național Peleș cu Forumul Cultural Austriac și Asociația culturală „Un concept Luna”, în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Muzeul MINA. Sponsorul oficial al expoziției este Banca Comercială Română.
Expoziția va fi deschisă oficial pe data de 16 octombrie, ora 13.30, în cadrul unui eveniment special, în prezența curatoarei, Antonela Corban, a regizoarei Carmen Lidia Vidu, precum și a ES Ulla Krauss-Nussbaumer, Ambasadoarea Austriei în România, și a reprezentanților Băncii Comerciale Române. Vernisajul va fi urmat de un recital de pian.
Realizate între 1883 și 1886, lucrările de tinerețe realizate la Peleș de către frații Klimt și Franz Matsch, reuniți în cadrul colectivului artistic „Künstler-Compagnie”, sunt mai puțin cunoscute publicului român și european, dar la fel de valoroase ca și celebrele creații de maturitate ale lui Gustav Klimt, existente în marile muzee ale lumii. Expoziția de față se dorește o contribuție la eforturile Muzeului Național Peleș de a face mai bine cunoscute operele acestor mari artiști austrieci care împodobesc unul dintre monumentele arhitectonice de referință ale României, opere au fost clasate în categoria „Tezaur” a patrimoniului cultural național.
Expoziția are ca punct de plecare volumul „Gustav Klimt si Künstler-Compagnie la Peleș” (Ed. Junimea, Iași, 2024), pe care Antonela Corban a elaborat-o în urma unei cercetări întinsă pe mai mulți ani, în colaborare cu Muzeul Național Peleș. Colecția de aici are o importanță aparte, deoarece „este cea mai reușită dintre toate realizările celor trei artiști din aceeași perioadă, având numărul cel mai mare de lucrări, cu o tematică, iconografie și stil de realizare unitare. Și, în egală măsură, deoarece ea vine să completeze imaginea de ansamblu a operei klimtiene, prin alăturarea unor compoziții plastice de tinerețe, existente pe teritoriul țării noastre, celor de maturitate, care sunt atât de bine cunoscute și de apreciate și care au ajuns nu numai în spațiile culturale europene, ci și în colecții muzeale din America sau din Japonia”, spune Antonela Corban, curatoarea expoziției. Picturile de la Peleș sunt o verigă importantă în tabloul general al operei lui Gustav Klimt, ale cărui creații de tinerețe sunt uneori trecute cu vederea, deși înfrumusețează edificii de marcă din Austria, Cehia, Croația și alte țări.
Expoziția este însoțită de un scurtmetraj documentar „Gustav Klimt si Künstler-Compagnie la Peleș” realizat de bine-cunoscuta regizoare de teatru și film, Carmen Lidia Vidu (alături de doi alți artiști vizuali de marcă – Sabina Costinel, imagine, montaj și animație, și Julien Javions, sunet). Filmul explorează în detaliu creațiile celor trei artiști austrieci la Peleș, explicate de curatoarea expoziției, cercet. dr. Antonela Corban, și directorul pentru Patrimoniu al Muzeului Național Peleș, Mircea Hortopan.
După Muzeul Național Peleș, expoziția „Gustav Klimt si Künstler-Compagnie la Peleș” va pleca într-un turneu amplu prin țară.
Pentru a înțelege mai bine contextul creației picturilor de la Castelul Peleș, Forumul Cultural Austriac aduce în fața vizitatorilor o nouă versiune a unei alte expoziții documentare de succes – „Gustav Klimt. Precursor al modernității”. Proiectul este curatoriat de Sandra Tretter și este realizat la inițiativa Ministerul Afacerilor Europene și Internaționale al Austriei.
Expoziția „Gustav Klimt. Precursor al modernității” se oprește asupra celor mai importante repere din activitatea artistului. Alături de Josef Hoffmann, Otto Wagner, Joseph Maria Olbrich, Richard Gerstl, Egon Schiele şi Oskar Kokoschka, Gustav Klimt (1862 – 1918) este exponentul unei epoci fascinante, ale cărei ecouri se resimt până în prezent.
Gustav Klimt și-a pus amprenta asupra orașului său natal, Viena. Provine dintr-o familie modestă dintr-o suburbie rurală vieneză, iar tatăl său, Ernst Klimt a fost gravor. Acesta ar fi fost, poate, și parcursul lui Gustav dacă nu ar fi urmat Școala de arte aplicate a Muzeului cezaro-crăiesc pentru Artă şi Industrie (astăzi, Universitatea de Artă Aplicată), unde este admis la numai paisprezece ani.
Tranziția radicală către stilul Art Nouveau de factură austriacă – Jugendstil – se produce la sfârșitul anilor 1890, culminând cu tabloul „Sărutul” din anul 1907, piesa de rezistență a galeriei de pictură din Palatul Belvedere. Celebru, în primul rând, pentru tablourile sale alegorice şi pentru portretele de femei, Klimt îndreaptă târziu către pictura peisagistică. Printre cele aproximativ două sute cinzeci de tablouri cunoscute ale lui Klimt se regăsesc numeroase peisaje, majoritatea pictate în zona lacului Atter (Attersee), unde Klimt își petrece verile până în 1916. Odată cu anul 1899 peisajele lui Klimt sunt pictate exclusiv în format pătrat, ilustrând iazuri, mlaștini, grădini înflorite de la țară și vederi din adâncul pădurii.
Din mulțimea de schițe cu nuduri, care s-au născut în atelierul pictorului, se păstrează în jur de patru mii de lucrări, în cea mai mare parte desene şi câteva acuarele.
