Sâmbătă 14 iunie 2025, ora 12, la Muzeul Național „Brătianu” – Vila Florica din Ștefănești, Argeș, se vernisează expoziția Două veacuri de carte românească (1750-1947). Cărți vechi, cărți rare, cărți de colecție, care își propune, prin cele 24 de exponate, să ilustreze câteva domenii importante ale tipăriturii de carte românească: religios, lingvistic, istoric și literar.
În ceea ce privește vechile noastre tipărituri religioase, în expoziție sunt prezente trei exponate: un Octoih, tipărit între 2 ianuarie și 15 iunie 1750, carte care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână, un Minei pe luna iulie (1780), ce conține slujbele sărbătorilor cu dată fixă pentru fiecare lună de peste anul bisericesc, și Sfintele și dumnezeieștile liturghii ale Sfinților noștri Părinți (1796), o tipăritură care datează din vremea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Ipsilanti, așa cum se menționează pe foaia de titlu.
Toate aceste volume, legate în piele, cu unele pagini bicolore (în negru și roșu), superb ilustrate, au apărut în tipografia de la Râmnicu Vâlcea, ctitorită în 1705 de mitropolitul Antim Ivireanul, și s-au folosit cândva în serviciul religios de la biserica Sf. Ilie din Câmpulung,
Domeniul lingvistic și filologic este reprezentat de câteva lucrări importante ale secolului al XIX-lea: un Glosariu care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine îndoioasă (1876), de A. T. Laurian și I. C. Massim, precum și un dicționar al lui Ioan Nădejde, Dicționar latino-român. Complect. Pentru licee, gimnazii și seminarii(1894). Acestor două lucrări li se adaugă un dicționar, foarte folosit în epocă, al filologului Lazăr Șăineanu: Dicționarul universal al limbei române (1929).
O menționare aparte merită făcută aici pentru monumentala lucrare Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor (tomurile I-IV ) a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, una dintre cele mai importante cărți românești care au apărut pe întreg parcursul secolului al XIX-lea și unul dintre cele mai valoroase exponate din expoziție.
În domeniul istoriei românilor, sunt prezente lucrări de mare valoare ca, de pildă, Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României (1922), Eudoxiu Hurmuzaki, Documente grecești privitoare la istoria românilor (1936) și un tom, Vitejii (1937), dintre cele zece volume ale lui N. Iorga privind Istoria românilor.
În domeniul literar, expoziția prezintă cărți care au marcat momente importante ale istoriei literaturii române din intervalul 1875 – 1947, volume aparținând lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu, George Coșbuc, Mihai Eminescu și G. Călinescu.
În afara celor de mai sus, se mai pot menționa Codicele de procedură civilă al lui Alexandru Ioan Cuza, publicat în 1865, și două monografii din 1943: una despre orașul Câmpulung, scrisă de preotul Ioan Răuțescu, și alta despre istoria Școlii Normale „Carol I” din acest oraș, redactată de profesorul Ioan Gh. Marinescu. Alte câteva „curiozități” bibliofile completează lista exponatelor.
Expoziția Două veacuri de carte românească (1750-1947). Cărți vechi, cărți rare, cărți de colecție de la Muzeul National „Brătianu” va fi deschisă în perioada 14 iunie – 13 iulie 2025.
Toate volumele provin din biblioteca Adrian Săvoiu.
Adrian Săvoiu (n. 1954, Câmpulung) a absolvit în 1978 Universitatea din București, Facultatea de Litere, cu specializarea română-latină.
A avut colaborări pe teme de istorie literară în reviste și ziare: Viața românească, Manuscriptum, Jurnalul literar, Memoria, Limbă și literatură română, Ficțiunea, Evenimentul Muscelean etc.
A tipărit volume despre cultura și istoria Câmpulungului și a zonei Muscel. A îngrijit ediţii ale scriitorilor C. D. Aricescu, Alexandru Odobescu, George Topîrceanu, Anton Holban și Mihai Moșandrei. A publicat mai multe albume cu fotografii-document: Chipuri de odinioară din Muscel (coautor), Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Muscel. Anul 1893 și Prin Câmpulung și pe muscelele lui. Fotografii de Nicolae Th. Ștefănescu (coautor).
A scris diverse alte volume: Discursul oratoric românesc, 77 de conferințe radiofonice, Magazinul de bric-à-brac literar, Antologia fabulei românești, Ca să încerc rotundul lumii. Jurnal de călătorie, Fabule și vorbe cu tâlc (în colaborare), Dincoace de Cortina de Fier. Amintiri, Scrisori din Câmpulung, Poveștile orașului Câmpulung etc.
Cercetările în domeniul literar şi experienţa de profesor s-au concretizat în redactarea manualelor de limba şi literatura română pentru toate clasele de liceu, în alcătuirea de antologii, ghiduri şi auxiliare didactice. A fost implicat în reforma învăţământului profesional şi tehnic din România.
În anul 2011 i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpulung”.
Din 2019 prezintă la Radio Muscel FM serialul radiofonic „Poveștile orașului Câmpulung”, care a ajuns acum la 90 de episoade.
