Bestsellerul Sunday Times și Cartea de istorie a anului, potrivit „The Times”, Pământul transformat – o istorie nespusă, cel mai recent volum al unuia dintre cei mai remarcabili istorici, Peter Frankopan, nu este doar o carte despre povestea existenței noastre. Ci este prima care pune în centrul acțiunii relația dintre oameni și tot ceea ce ne înconjoară, privită prin lentila unui complex și perpetuu schimb între noi și mediu.
Pornind de la întrebări precum „Ce rol a jucat mediul înconjurător în ascensiunea și decăderea imperiilor?”, „De ce seceta și foametea întețesc flăcările războaielor? Cum pot duce erupțiile vulcanilor la pandemii?”, Peter Frankopan, autorul bestsellerelor „Drumurile Mătăsii” și „Noile Drumuri ale Mătăsii”, conturează astfel o istorie a lumii dintr-o perspectivă complet inedită: felul în care deciziile oamenilor și schimbările climatice au influențat locul în care trăim astăzi, o istorie a existenței de dinainte de începuturile noastre așa cum le știm, până la perioada contemporană. „Această carte va explica modul în care lumea noastră a fost întotdeauna una a transformării, tranziției și schimbării, deoarece în afara Grădinii Edenului, timpul nu stă în loc”, spune Frankopan în chiar primele rânduri ale unei lucrări de o amplitudine impresionată.
Scrisă într-un ritm alert, „Pământul transformat – o istorie nespusă” își introduce cititorii într-o lume obiectivă. Ce a naturii în contextul căreia a avut loc și dezvoltarea umană. „Natura nu este un concept armonios, benign și complementar care păstrează echilibrul, deoarece ecosistemele au fost întotdeauna transformate și remodelate de multe forțe non‑umane”, invită istoricul la obiectivitate și la coborârea noastră din centrul universului, accentuând ideea că un aspect important a modelat Pământul încă de la începuturile timpului: clima și modificările acesteia, „cu schimbări ale modelelor pe termen lung care au dictat locația resurselor și materialelor pe care oamenii le-au găsit utile, — cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele —, dar care nu au nicio relevanță pentru alte plante și animale, cu excepția modului în care noi le folosim. Este de la sine înțeles — sau cel puțin așa ar trebui să fie — că planeta va continua să se rotească în jurul axei sale și în jurul Soarelui, oricât de mulți sau de puțini oameni ar mai trăi să vadă asta și să se bucure de ea.”
Trecând cu minuțiozitate prin istoria dezvoltării așezărilor, exploatării pământului și existenței umane, accentuând deciziile liderilor de-a lungul timpului, istoricul arată însă că, deși neînsemnați în timpul formării și evoluției acestei planete, pe un traseul ce merge înapoi cu 4,5 miliarde de ani, impactul nostru asupra mediului natural a fost devastator aproape pretutindeni, în toate modurile, de la contaminarea apei la eroziune, de la pătrunderea materialelor plastice în lanțul alimentar la presiunea exercitată asupra vieții animalelor și plantelor. Care a atins un nivel atât de ridicat încât cel mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite vorbește despre o scădere a biodiversității în ritmuri fără precedent în istoria omenirii și amenință cu erodarea a „înseși fundamentelor economiilor noastre, a mijloacelor de trai, a securității alimentare, a sănătății și a calității vieții în întreaga lume“. În acest context, „un lucru este cu siguranță clar: dacă noi și generațiile viitoare nu putem preveni încălzirea globală sau nu ne putem adapta la ea, atunci vom lua calea unui mare număr de alte specii din trecut. Pierderea noastră va fi un câștig pentru alte animale și plante,” concluzionează Frankopan, despre care publicația Financial Times, odată cu lansarea cărții „Pământul transformat – o istorie nespusă”, afirmă: „Omenirea a transformat Pământul: Frankopan transformă modul în care noi înțelegem istoria.“ Un demers care analizează și soluțiile recente din epoca modernă, dar care în primul rând oferă cititorilor o călătorie aprofundată în multe locuri neștiute pe de-a întregul și o perspectivă asupra vieții cu totul diferită de cea trăită de zi cu zi.
Peter Frankopan este profesor de istorie mondială la Universitatea Oxford, director al Centrului de Cercetare în Bizantinologie și cercetător senior la Colegiul Worcester din cadrul aceleiași universități. A predat la instituții prestigioase din întreaga lume, inclusiv la Cambridge, Yale, Harvard, Princeton, New York University, Kings’ College London și Institute of Historical Research. Printre publicațiile sale anterioare, premiate și devenite bestsellere internaționale, se mai numără Drumurile Mătăsii: O nouă istorie a lumii, Noile Drumuri ale Mătăsii: Prezentul și viitorul lumii (apărute și în limba română la Editura Trei), precum și ediția pentru copii a Drumului Mătăsii (publicată în românește la Editura Pandora M).
