spot_img

CHIȘINĂU LA LINIA ROȘIE-EXPOZIȚIE DOCUMENTARĂ, CONFERINȚĂ DESPRE PATRIMONIUL URBAN ȘI INTERVENȚIE CIVICĂ ÎN CAPITALA BASARABEANĂ ȘI PROIECȚE DOCUFICȚIUNE „DRAGĂ CHIȘINĂU” 

Clădiri reprezentative, monumente și spații publice din Chișinău, cartografiate din perspectiva trecutului și-a nevoilor prezentului, într-un proiect complex, intitulat ,,Dragă Chișinău”. Un format care combină etalarea expozițională, filmul și dezbaterea, valorificând documentarea în arhive, dar și cea din teren, cu sprijinul comunității și-al specialiștilor din capitala basarabeană.

Evenimentul este organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor (România) și Arbor Institute for Culture (Republica Moldova), cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu organizații neguvernamentale și inițiative cetățenești: Primăria mea, Plazforma, Curaj.TV, Comunități Active pentru Democrație Participativă și Alianța Biciclete Chișinău, cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și al Guvernului Elveției prin Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Programul evenimentelor de lansare a proiectului:

14 septembrie 2024

ARCUB – Hanul Gabroveni

str. Lipscani nr. 84 – 90, București

Chișinău la linia roșie – deschidere expoziție

Sala Cafenea, 12:00 – 15:00

Dragă Chișinău – proiecție, premiera docuficțiunii

Chișinău, dreptul la oraș – conferință

Sala Mare, 16:30

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Program de vizitare expoziție 

15 septembrie – 06 octombrie 2024

ARCUB – Hanul Gabroveni

str. Lipscani nr. 84 – 90, București

Chișinău la linia roșie

Sala Cafenea, 12:00 – 18:00 (luni închis) 

Intrarea este liberă.

Despre proiect 

Proiectul cultural „Dragă Chișinău” reprezintă o continuare a efortului realizat de Asociația Arbor de a populariza, în rândul publicului din România, valori ale culturii basarabene. Anii trecuți am adus în atenție artiști plastici și scriitori, acum ne concentrăm asupra patrimoniului construit, parte esențială și inalienabilă a culturii românești de peste Prut. 

Am luat în discuție mai multe monumente istorice și spații publice din Chișinău, a căror soartă a fost dezbătută în spațiul public și în apărarea cărora s-au solidarizat comunitățile profesionale și societatea civilă. Echipa proiectului a inclus istorici, muzeografi, bibliotecari, arhivari și cercetători din domeniu, artiști vizuali, cineaști, precum și importanți reprezentanți și membri activi a societății civile.

Expoziția Chișinău la linia roșie

Am grupat, așadar, o parte din rezultatele cercetării într-o expoziție care include texte informative, colaje din fotografii de epocă și recente, obiecte, pancarte și lucrări, înregistrări audio și video, referitoare la starea de conservare a clădirilor, menționând evenimentele recente care le-au complicat sau încununat destinul. Titlul expoziției Chișinău la linia roșie reia o expresie folosită de arhitecții din Chișinău, desemnând clădirile construite la aliniamentul străzii, ca un accent în plus asupra stării peisajului arhitectural în viața locuitorilor.

Expoziția este însoțită de un catalog, cu studii rezumative despre arhitectura și istoricul edificiilor luate în discuție, însoțite de informații de context social și istorie recentă. Pentru o documentare cat mai acurată s-au purtat discuții, s-au făcut interviuri cu membrii comunității științifice, reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale, activiști și oameni pasionați de patrimoniu.

Membrii echipei responsabile de organizarea  expoziției și editarea catalogului sunt: dr. Tamara Nesterov, Victoria Nagy Vajda, autoarele textelor, Maria Evdochimova, Ana Maria Rusnac, Livia Ermurachi, Denis Topal, Victor Organ, cercetători, Ramona Iacob, artistă colaje, Vitalie Ciobanu, autor cuvântului-înainte, Vitalie Sprînceană, Victor Ciobanu, verificare date, Justina Bandol, traducătoare, redactoră, Ioana Flangea, redactoră, Elena Balinschi, Doina Gaideu, bibliotecare, Ionela Tican, ilustratoare,  Lucian Spătaru, Andrei Grigore, fotografi.

Docuficțiunea Dragă Chișinău

În cadrul evenimentului de lansare a proiectului la București va fi proiectată în premieră absolută docuficțiunea Dragă Chișinău, un film care dă voce membrilor societății civile și reprezentanților sectorului cultural de la Chișinău. Ideea filmului valorifică momente punctuale ale dezbaterii în jurul patrimoniului construit, din ultimii ani, de la acțiunea de protest permanent a comunității OccupyGuguță din 2018 până la reacția societății civile la înstrăinarea terenului fostului Stadionului Republican, un spațiu verde de 5 hectare din centrul istoric al orașului care ar fi putut fi transformat într-o Gradină Publică. 

Membrii echipei filmului sunt: Oleg Brega, Lilia Nenescu, Victor Ciobanu, Tamara Nesterov, Marian Stârcea, Vlada Ciobanu, Mihaela Chiu, distribuție, Victoria Nagy Vajda, Vitalie Ciobanu, scenariu, Vitalie Sprînceană, Lilia Nenescu, Vlada Ciobanu, contribuitori scenariu, Justina Bandol, traducere, Valeria Căldare, transcriere, Lucia Lupu, regie și producție, Lucian Spătaru, imagine, Vlad Bolgarin, montaj și producție, Alexe Pupăzan, regie sunet, Rareș Constantinescu, voice over. Filmul a fost realizat de compania de producție Volt Cinematography (voltcinematography.com). 

Conferința Chișinău, dreptul la oraș

​ Lansarea din 14 septembrie de la ARCUB – Hanul Gabroveni se încheie cu conferința Chișinău, dreptul la oraș, cu participarea reprezentanților ONG-lor chișinăuiene „Primăria mea”, „Plazforma”, „Comunități Active pentru Democrație Participativă” și ai inițiativelor cetățenești „Microfonul liber” și „Alianța Biciclete Chișinău”. În prim plan: evoluția activismului civic din Republica Moldova și studiile de caz despre cele mai recente „lupte” pentru salvarea patrimoniului urban. Prezentările activiștilor din Chișinău vor fi discutate într-un format liber, cu participarea reprezentanților societății civile din București. 

Program și vorbitori conferință Chișinău, dreptul la oraș

Cum revendicăm spațiile publice în Chișinău? – Vlada Ciobanu, activistă, directoare de program, Centrul de Politici și Reforme; coordonatoare proiecte Asociația Primăria Mea (primariamea.md);

Orașul aparține tuturor: scurtă istorie a activismului civic din Chișinău în perioada 2010-2024 – Vitalie Sprînceană, activist, sociolog, coordonator al Asociației Plazforma (platzforma.md) și Lilia Nenescu (reprezentată prin Vitalie Sprînceană) – antropologă, grădinară urbană, activistă pentru drepturile muncii, Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă (cadp.md). 

Firul ierbii: importanța inițiativelor neformale – Ana Popa, activistă în spațiul urban, co-fondatoare Ritmurile Rezistenței, Alianța Biciclete Chișinău (ecovisio.org) și Mosaics of Moldova;

Mateevici 73 și alte cazuri filmate – Oleg Brega, activist, jurnalist, reprezentant „Hyde Park”, editor, Curaj.TV (curaj.tv).

Conferința este moderată de Mirela Nagâț, jurnalist cultural, realizator TVR Cultural. 

***

Monumentele documentate în cadrul proiectului: Conacul urban Rîșcanu-Derojinschi, Casa Herța, Muzeul Național de Artă al Moldovei, fosta clădire a Muzeului de Arheologie, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (corp 1), Casa de raport cu încăperi pentru funcții sociale (sediul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”), Biblioteca Națională a Republicii  Moldova (corp 2), ruina fostului Oficiu Poștal, vila urbană din strada Mateevici nr. 73, ruina fostului cinematograf „Gaudeamus”, fosta cafenea „Guguță”, ruina fostului Stadion Republican, ruina Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Moara Roșie. 

Organizatori: Asociația pentru cultură și arte Arbor și Arbor Institute for Culture cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Asociația Primăria mea, Asociația Plazforma, Asociația Comunități Active pentru Democrație Participativă, Curaj.TV, Alianța Biciclete Chișinău.

Colaboratori: VOLT Cinematography, ZEN Design, Kodex, Rebirth Design Manufacturing, Moldova Film SA, Bones Offices.

Proiect co-finanțat: Administrația Fondului Cultural Național și Guvernul Elveției Conținutul acestui proiect nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care pot fi folosite rezultatele lui. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanță. 

Asociația pentru cultură și arte Arbor, înființată în 2017, este binecunoscută publicului pentru efortul constant pe care îl depune pentru promovarea dialogului dintre publicul din România și artiștii basarabeni, cu scopul dezvoltării mobilității culturale între cele două țări de pe malurile Prutului. Activitatea Arbor vizează mai multe domenii artistice. Astfel, Arbor a organizat mai bine de 40 de expoziții de artă, atât în spațiul pe care îl deține, Arbor.art.room, cât și în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. De asemenea, asociația a inițiat proiecte educative, de promovare a culturii scrise și a artei spectacolului, precum „Cultura Bus”, „Arbor Master Class”, „Romanul românesc din stânga Prutului”, „Povești abandonate”, „Menajeria de sticlă”, „Caravana amintirilor din Gulag”. Proiectele Arbor sunt realizate în parteneriat cu instituții publice și private, cum ar fi Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Teatrul Alexei Mateevici, unteatru și altele. Arbor a lansat prima galerie de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova, www.theopen-art.com, unde pot fi accesate lucrările unor artiști români și moldoveni, dar și expoziții ale muzeelor din Chișinău. Arbor a editat Cartea poveștilor abandonate (2022) și alte șase publicații de artă: Ghenadie PopescuMark Verlan (2019), Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere (2020), Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni (2022; 2024), Valentina Rusu Ciobanu. Catalog raisonné (2023), Culorile dezghețului. Satul basarabean în pictura anilor 1960 și Chișinău la linia roșie (2024). Nu în ultimul rând, asociația face donații și sponsorizări către instituții de învățământ și culturale, ONG-uri, teatre și artiști.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508