Există vreo legătură între traumatismele din copilărie și bolile care se declanșează în corpul nostru la vârsta adultă? Cum ne influențează stresul de zi cu zi corpul, mintea, emoțiile și comportamentul?
„Bolile nu apar chiar din senin” spune psihologul Cyril Tarquinio în cartea cu același nume, publicată la Editura Trei în colecția „Psihologia pentru toți”, în care vorbește atât despre impactul evenimentelor negative asupra sănătății noastre, în copilărie și la vârsta adultă, cât și despre soluții pentru a combate aceste consecințe. El îi invită pe cititori într-o călătorie științifică, foarte bine documentată, pe care o propune „cu gândul de a face mai clară psihologia umană și de a prezenta bilanțul unei discipline care ne poate învăța atât de multe lucruri. (…) Însă mă voi strădui și să vă destind și, cine știe, poate să vă fac să râdeți, povestindu-vă întâmplări care vor ilustra, uneori cu malițiozitate, tandrețe și umor, unele din problemele abordate, deoarece este preferabil să nu luăm viața prea în serios, mai ales atunci când aceasta nu ne menajează!”, adaugă acesta, oferind celor care vor lectura și o incursiune în propria sa viață și, mai ales, în lumea mai degrabă modestă a copilăriei sale.
Motivația cărții pornește de la ideea de a reuni ceea ce practica medicinei în prezent a divizat, dintr-un tot unitar al funcționării umane, pornind de la corp și până la influența pe care evenimentele trăite o exercită asupra acestuia. „Putem spune că astăzi nu mai este nimeni în sistemul nostru de sănătate în măsură să realizeze o sinteză coerentă a stării noastre de sănătate, care să țină cont deopotrivă de organele noastre, de corpul nostru, de emoțiile noastre, de experiența noastră psihologică, de spiritualitatea noastră și de cadrul fizic concret în care trăim”, precizând, de asemenea, că nouă ne revine responsabilitatea de a ne dezvolta capacitatea de cunoaștere, înțelegere și integrare a stării de sănătate, dincolo de analizele medicale și interpretările acestora. Iar cartea sa, Bolile nu apar chiar din senin. Impactul evenimentelor negative asupra sănătății noastre, este un astfel de ghid care îi ajută pe toți care o vor citi să capete o astfel de înțelegere. Pentru că în această ruptură de propria poveste de viață ne desprindem și de propriul sine, subliniază autorul, o ruptură și o disociere la care contribuie inclusiv orientarea noastră existențială și cotidiană preponderent spre exterior și spre ceea ce se întâmplă în afara noastră.
În această ruptură, consecințele negestionate ale stresului (acut sau cronic), de exemplu, ne afectează cel mai mult. „Stresul și frica activează producerea de adrenalină și de cortizol, cu efecte patogene asupra sănătății și dezvoltării creierului. În stresul cronic (prelungit) substanțe cum este cortizolul alterează circuitul limbic al memoriei și emoțiilor sau cum sunt catecolaminele, care provoacă anomalii vasculare: aritmii cardiace, hipertensiune. Aceste anomalii cronice cerebrale și cardiace sunt consecința unor probleme în dezvoltarea afectivă și socială” a copiilor și în funcționarea adulților, dar și în precursoarele unor boli care implică sistemul imunitar atunci care acesta își pierde rolul de apărare, bombardat cu secreția continuă și ridicată a acestor hormoni.
Rănile psihice provocate de stres cumulativ și de traume pot duce la dereglări biologice cum este inflamația silențioasă cronică, iar instalarea acestei inflamații cronice va favoriza, pe termen mai scurt sau mai lung, dezvoltarea unor patologii, în principal a celor autoimune, a diabetului sau obezității.
Cum se formează acestea, de ce ne ajută să înțelegem psihologia și fiziologia propriului corp, ce soluții avem pentru a ne regăsi echilibrul emoțional în perioade cu adversități și cum ajută psihoterapia în acest sens, Cyril Tarquinio expune pe larg în Bolile nu apar chiar din senin. Impactul evenimentelor negative asupra sănătății noastre, la Editura Trei.
Cyril Tarquinio este psiholog, profesor de Psihologia sănătății și Psihologie clinică la Université de Lorraine (Metz), fondator al Centrului Pierre Janet de la Université de Lorraine și supervizor EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing). A scris numeroase lucrări de psihologie clinică și psihoterapie.
