Gala Premiilor APLER, ediția a XXIV-a

nov. 21st, 2022 | By | Category: Postcard

Miercuri, 23 noiembrie 2022, ora 17.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Juriul format din Maestrul Mircia Dumitrescu (președinte), scriitorul Dan Mircea Cipariu și conf.univ.dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, va acorda 11 premii pentru anul editorial 2021. Laureații acestei ediții sunt: George Volceanov– Premiul Cartea anului 2021 pentru volumul ”Un Shakespeare pentru mileniul trei”, apărut la Editura Tracus Arte; Premiul APLER Opera Omnia: Silviu Angelescu și Ștefan Borbély; Ioana Crăciunescu (”Chit sau dublu”, Editura Charmides) și Claudiu Komartin (”Autoportret în flama de sudură”, Casa de editură Max Blecher) – Premiul Cartea de Poezie a anului 2021; Corina Ciocârlie (”București, kilometrul zero: o istorie ilustrată a călătoriilor literare”, Editura Tracus Arte) – Premiul  Cartea de critică literară a anului 2021; Editura Școala Ardeleană – Premiul Editura anului 2021; „Contemporanul. Ideea Europeană”, fondată la 1881, a sărbătorit în 2021 – 140 de ani – Premiul revista anului 2021; Carmen Tania Grigore (“Taina în care locuiesc”, Editura Neuma) și Jan Cornelius (”Al Doilea e Chaplin”, Editura Tracus Arte) – Premiul Special APLER; Teodor Dună – Premiul Redactorul de carte al anului 2021. Prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural doamnei Mihaela Helmis, Radio România Actualități. Cele 12 diplome APLER sunt concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai Premiilor APLER sunt Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.

LAUREAȚII PREMIILOR APLER PENTRU ANUL EDITORIAL 2021

Silviu Angelescu

Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București. Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Mitul și literatura, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); Legenda, Editura Cartex (1995).

Ștefan Borbély

Ștefan Borbély (n. 1953, Făgăraş, prof. univ. dr.) a predat literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Echinoxist ca formaţie, cu un prim text publicat în 1974, a debutat editorial în 1995 cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. Cărți ulterioare: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001; ed. a II-a în 2013), Opoziţii constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de graţie (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann şi alte eseuri (2005), O carte pe săptămână (2007), Pornind de la Nietzsche (2010), Existenţa diafană (2011), Homo brucans şi alte eseuri (2011), Civilizaţii de sticlă. Utopie, distopie, urbanism (2013), Eseuri biblice (2015), Simetrii şi discrepanţe (2017), Redivivus. Eseuri (2020), Modus operandi (2021). A coordonat volumele colective Experienţa externă (1999), respectiv Ion Pop – şapte decenii de melancolie şi literatură (2011).  Este membru al Academiei Europaea și laureat al Premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române (2012).

Corina Ciocârlie

Corina Ciocârlie. Critic literar, doctor în ştiinţe filologice. Trăieşte în Luxemburg din 1991. Predă limba română la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, literatură comparată la Universitatea din Luxemburg, teoria şi practica editării la Universitatea din Bucureşti. Redactor-şef al suplimentului literar Livres-Bücher Tageblatt. Volume în română: Pragmatica personajului (1992, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fals tratat de disperare (1995, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara), Femei în faţa oglinzii (1998), În căutarea centrului pierdut (Art, 2010, Premiul Observator Cultural), Un ţărm prea îndepărtat (Cartea Românească, 2013), Dicționar de locuri literare bucureștene (Humanitas, 2019, scris împreună cu Andreea Răsuceanu, Premiul AgențiadeCarte.ro), București kilometrul zero. O istorie ilustrată a călătoriilor literare (Tracus Arte, 2021). Volume în franceză: Un miroir aux alouettes (Phi, 1999), Laissez-passer. Topographie littéraire d’une Europe des frontières (Phi, 2004), Il n’y a pas de dîner gratuit (Ultimomondo, 2011, Lëtzebuerger Bicherpräis; apărută în versiune românească la editura Tracus Arte, 2012), Prendre le large (Centre national de littérature, 2014), Europe Zigzag. Atlas de lieux romanesques (Signes et balises, 2021), Mots de passe. Homo migrans : Traversées et clichés en tout genre (Convivium, 2022).

Jan Cornelius

Jan Cornelius s-a născut la Reșiţa și trăiește la Düsseldorf din 1977. Este scriitor bilingv (română si germană) și traducător de literatură. A studiat franceza și engleza la universităţile din Timișoara, Düsseldorf și Stirling (Scoţia). A publicat în Germania numeroase cărţi de proză satirică, volume pentru copii, poezii, eseuri despre literatura modernă. A colaborat cu reviste satirice germane și elveţiene și a scris o lungă serie de comentarii despre cultura modernă și piese de teatru radiofonic pentru posturile de radio naţionale din Germania și Elveţia. În România, a publicat comentarii despre literatură în Observator cultural, Dilema veche și România literară. A tradus și a prezentat în mediile germane și în numeroase lecturi publice din spaţiul german cărţi ale multor scriitori români actuali. În 2013 a publicat la Berlin excelent primitul roman Narrenstück, în română apărut la Humanitas cu titlul Eu, Dracula și John Lennon, cu puternice tente absurde și satirice (Berliner Zeitung numește cartea „cel mai hilar roman al primăverii 2013” și-l încadrează pe autor în tradiţia lui Bohumil Hrabal). Împreună cu Adina Popescu a scris volumul De ce nu-s românii ca nemţii (2019, Editura Paralela 45). În 2021 a publicat, la Editura Tracus Arte, romanul Al doilea Chaplin.

Ioana Crăciunescu

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie ”Chit sau dublu”, Editura Charmides.  Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Teodor Dună

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură) și flașneta babel, Editura Nemira (2022). În 2019, i-a apărut antologia minunata lume, la Editura Cartier. Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, portugheză, bulgară, maghiară.

Carmen Tania Grigore (18 mai 1962, Nehoiu, Buzău), remarcată de Ion Caraion prin 1977, a perseverat pe linia acestei „plăceri vinovate” și mai târziu, când, după un sejur în Anglia, revine acasă și se dedică poeziei. Buzoiancă din Nehoiu, dar stabilită la Brașov, debutează în volum, în 2009, cu „Pulsul țărânii”. După debut, urmează „impactul cu Anglia” (șoc revelator de trăiri, apăsări, doruri și emoții specifice înstrăinării), o etapă importantă ca experiență de viață, cu dificultăți de integrare, dar și acumulatoare în multe privințe și deschizătoare de „ferestre”, aducând „un plus de greutate lăuntrică” poeziei sale, materializându-se peste ani în volumele închegând cât mai expresiv „poemul meu de identitate”. O lucrare aparte în bibliografia poetei este cartea-document „PAŞI SPRE COMOARA DIN SUFLET” (2010, reeditare 2018), scrisă sub forma unui dialog cu Alexandra Noica Wilson, fiica magului de la Păltiniș, Constantin Noica, cunoscută în timpul sejurului englezesc, la Devon (coperta reproduce o fotografie a filosofului cu fiica sa și nepotul Brian, realizată la Edinburg în 1983). Pentru monografiștii gânditorului C. Noica, lucrarea prezintă un interes deosebit, prin informațiile privind aspecte din viața de familie, întâmplări ale vieții, relația cu unii semeni și, în general, cu societatea vremii. Cartea pune în evidență spiritul publicistic și deopotrivă eseistic al autoarei, un fel de vocație maieutică dar și de iubire creștină (de revelare a idealului de kalokagathia, însumând nu numai „frumosul” și „binele”, dar și „adevărul”, triada elină a perfecțiunii umane) prin care este adusă la cunoștința cititorului o experiență de viață aleasă și un bogat material de date, menite a contribui la conturarea nuanțată a profilului sufletesc și identitar al „înțeleptului de la Păltiniș”. În 2021, publică „Taina în care locuiesc”, Editura Neuma.

Cluadiu Komartin

Claudiu Komartin (n. 7 august 1983, București) este autorul volumelor de poezie: Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021), 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și INOCULARE (Cartier, 2022). Redactor-șef, din 2010, al Casei de Editură Max Blecher și al publicației „Poesis internațional”, a realizat antologii din poezia lui Andrei Bodiu (2016), Vasile Petre Fati (2016), Constantin Abăluță (2019), George Vasilievici (2020), Adrian Diniș (2020), Mariana Marin (2021), precum și Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului (2018). A tradus, singur sau în colaborare, șase volume de poezie și alte șase de proză, iar ediții ale cărților sale au apărut în Austria, Polonia, Serbia, Bulgaria și Turcia.

George Volceanov

George Volceanov este un reputat anglist și lexicograf, precum și unul dintre cei mai apreciați traducători români ai momentului, cu peste șaizeci de volume traduse din limbile engleză și maghiară. A inițiat și coordonat proiectul editorial „Un Shakespeare pentru mileniul trei”. Activitatea de traducător i-a fost încununată de numeroase premii acordate de Uniunea Scriitorilor, British Council, Muzeul Național al Literaturii Române etc. Monografia Întoarcerea la Marele Will sau Reconsiderarea canonului shakespearian (Editura Tracus Arte, 2020) i-a fost distinsă cu Premiul Scriitorul lunii decembrie 2020 acordat de Uniunea Scriitorilor și Premiul pentru literatură comparată pe anul 2020 acordat de Asociația de Literatură Generală și Comparată din România.

Editura Școala Ardeleană promovează cultura scrisă transilvăneană pentru toată România și pentru românii de pretutindeni. Totodată, aduce în capitala Ardealului autori valoroși din celelalte regiuni românești, precum și scriitori importanți ai literaturii universale. Începând din 2014 și până în prezent, Editura Școala Ardeleană a dat tiparului peste 1.000 de titluri importante pentru cultura română și universală, incluse în 60 de colecții, remarcându-se în primul rând prin publicarea de carte din domenii ale științelor umaniste: istorie, critică și istorie literară, filosofie, spiritualitate, studii culturale, teatrologie, precum și a lucrărilor academice, a tezelor de doctorat și a altor lucrări științifice și universitare.

În anul 2021, Editura Școala Ardeleană a publicat cărți semnate de personalități ale scrisului românesc precum: Horia Bădescu, Ioan Bolovan, Dumitru Constantin-Dulcan, Constantin Cubleșan, Ioan Pop-Curșeu, Virgil Mihaiu, Mircea Muthu, Eugen Pavel, Irina Petraș, Ion Pop, Adrian Popescu, Vasile Pușcaș, Valerian Sava, Ion Taloș, Călin Teutișan, Radu Țuculescu, Ion Urcan, Gelu Vlașin.

Când spunem Contemporanul. Ideea europeană, ne gândim de îndată la direcția dată în cultura română de marele romancier Nicolae Breban. Realizată în ultimele mai bine de două decenii de romancierul Nicolae Breban și poeta Aura Christi, această revistă care întrunește două branduri ce și-au sărbătorit recent 140 de ani și, respectiv, centenarul, ne duce cu gândul la identitatea națională, tradiție, istorie, valorile de vârf ale națiunii, literaturii și culturii române. Și, de bună seamă, la tribul Conte – alcătuit din mari scriitori, mari poeți, mari istorici, critici și mari oameni de știință, care și-au urmat și își urmează vocația, slujind astfel națiunea română.

Mihaela Helmis

Mihaela Gabriela  Helmis, jurnalist de vocație, s-a născut la Sibiu la 14 octombrie 1960  și e absolventă a Facultății de Filosofie-Istorie-Universitatea București. A  fost prezentă ca membră a Cenaclului ”Radu Stanca” în paginile publicațiilor Tribuna Sibiului, Transilvania, iar ca studentă în revistele Viața studențească  și  Amfiteatru. Ca tânără profesoară de științe sociale și istorie la Scoala nr. 1 din Titu Târg începe colaborarea la emisiunile de tineret și studențești la Programul 3 –Radio România, iar din 1988 începe colaborarea la Redacția Emisiunilor social-economice și politice din cadrul Radio-Televiziunii Române. Din 1991 trece  ca redactor la  emisiunile Clubul curioșilor, Radio în Blue –jeans, Sfertul academic sau Sub zodia metaforei de la RRTineret. Din 1996  devine   redactor de rubrică  la  Secția Social Economică-Radio România Actualități, iar apoi redactor șef adjunct –Secția Socială.  Prin reorganizarea Postului Radio România Actualități din  2004  coordonează ca  Redactor șef adjunct – Sectia  Cultură-Educație-Tineret. La RRA a realizat materiale publicistice diverse pentru toate radioprogramele dar şi emisiuni de autor precum  “Tranzistor în familie”,  “Tranzistorul femeilor”, “Cum vă place”,  Destine şi pasiuni”, “Terapii alternative”, “Viaţa în imagini sonore”, “Radio caravana Actualităţi”, ”Lovitura de presă”, iar actualmente , ca realizator la principalul post național de radio RRActualități, concepe și realizează RadioDocumentare artistice (premiate în țară dar și în competiții internaționale), emisiunea Academica și contribuie substanțial  la radioprograme precum La dispoziția dvs., Multikulti, Românii de pretutindeni, Matinalii de weekend, Smart Box și Ca pe roate, acoperind  mai ales teme și subiecte din actualitatea culturală: carte, edituri, biblioteci, autori, arte plastice, expoziții, muzee, teatru, festivaluri, etc.

A  fost nominalizată la premiile Clubului Român de Presă, la concursul Prix  Europa în anii 2001, 2003, 2005, 2008, 2011, 2014, la Prix Italia (2014, 2016, 2019) și la Concursul ABU (Uniunea Asiatică de Radio și Televiziune) și a obținut premii internaționale  la concursuri precum Plaiul nostru cel strabun-Ujgorod -Ucraina, Festivalul de Emisiuni si înregistrari de muzica tradițională  de la Bratislava  si la concursurile organizate de asociatiile profesionale ale jurnaliștilor români.

In ultimii ani a fost de mai multe ori premiată de UZPR- asociația profesională a  breslei jurnaliștilor și a obținut Distincția Credință și Loialitate din partea aceleiași  uniuni de creație.

I-au acordat distincții culturale Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti , Muzeul Național Cotroceni și Muzeul Național al Țăranului Român. În anul 2019 juriul  International Academy Orient-Occident, organizatoarea Festivalului  International  Nopți de poezie la Curtea de Argeș, i-a acordat  Marele Premiu pentru Arte , la cea de a 23-a ediție. În același an Diploma Distincția culturală  i-a fost acordată de Academia Română – 2019, pentru modul în care a colaborat  pentru reflectarea activității înaltului for de consacrare, din partea postului public Radio România Actualități.

***

PREȘEDINTELE APLER

Ioan Cristescu

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.

Editor, profesor universitar și autorul mai multor studii și cărți, Ioan Cristescu a creat o comunitate culturală solidă și reală în jurul Muzeului Literaturii Române din București, al cărui director este. A scris Dramaturgia lui Radu Stanca (2011) și a inițiat numeroase evenimente, expoziții, printre care și recenta platformă Cultura în direct. Coordonează Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) ajuns la cea de 12-a ediție.

Volume publicate: Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura MNLR -2012, Dramaturgia religioasă românească. De la misterele medievale europene la realizări românești – Academia Română, Editura MNLR – 2017, Drama liturgică – Editura EIKON – 2019,  Drama uitată – Editura Tracus Arte- 2019.

***

JURIUL PREMIILOR APLER PENTRU ANUL EDITORIAL 2021

Mireille Rădoi

Mireille Rădoi (n. 1974) este conferențiar universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București și, din noiembrie 2010, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, fiind prima femeie director al instituției întemeiată în 1891, de către Regele Carol I. În toți acești ani, a transformat biblioteca într-un spațiu prietenos cu publicul său și a reușit să genereze o veritabilă comunitate centrată pe educație și știință.

De-a lungul carierei profesionale, a ocupat mai multe funcții de decizie în sectorul public și privat, la instituții sau companii precum: Parlamentul României, Saatchi & Saatchi, CERT-RO sau Ministerul Comunicațiilor și Societăților Informaționale.

Mireille Rădoi a devenit în 2011 membru-fondator al Club România, think-thank care constituie unicul spațiu de dialog transdisciplinar și neafiliat politic din societatea românească și a reînființat, după 65 de ani de inexistență, „Fundația Universitară Carol I” (www.fundatiacarol.ro).

De-a lungul carierei a organizat și coordonat numeroase activități și proiecte, precum LIB2LIFE, un proiect remarcabil care vizează „Renașterea bibliotecilor și a patrimoniului cultural prin tehnologie avansată”. De asemenea, la inițiativa ei, din 2011 se desfășoară anual Festivalul Strada de C’Arte, unicul eveniment outdoor care aduce la un loc cele 7 arte pentru a oferi un plus de vigoare și strălucire vieții culturale bucureștene.

Mireille Rădoi se remarcă și printr-o activitate editorială impresionantă, fiind autor sau co-autor la peste la peste 60 de publicații.

Dan Mircea Cipariu

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2022, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, editura Vellant, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu.

Mircia Dumitrescu

Mircia Dumitrescu. Născut în 1941, 3 iulie, la Căscioarele, Ilfov, fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce“ din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“. Profesori: Vasile Kazar, Eugen Schileru, Horia Teodoru, Gheorghe Ghiţescu, Stelian Panţu, Petre Achiţenie. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul în 1968, gradul II în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967 devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi în 1969 – membru definitiv. În 2006 devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari, Budapesta, Ungaria.

Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la Editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Între anii 1991-1993 – conferenţiar şi din 1993 până în 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005 devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie. În perioada 1990-2008 este şeful catedrei de grafică şi membru al Consiliului Profesoral al Facultăţii de Arte Plastice al Universităţii Naţionale de Arte din București şi al Senatului.

În anul 2005 colaborează cu Academia Română la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, realizată şi cu ajutorul unor tehnici digitale, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai Eminescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari.

În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.

***

Art Director Premiile APLER

Mihai Zgondoiu

Mihai Zgondoiu  (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).

Număr de vizualizări :405


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro