Marți, 22 noiembrie 2022, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române au organizat colocviul cu titlul „Confluențe Româno-Turce”, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la încetarea din viață a lui Ion Ghica, moderat, de directorul BCU, conf. univ. dr. Mireille Rădoi și de directorul MNLR, prof. univ. dr. Ioan Cristescu. Directorul bibliotecii a deschis conferința captând atenția auditoriului printr-o scurtă incursiune istorică privind atât tranziția de la influența orientală la cea occidentală asupra Țărilor Române din secolul al XIX-lea cât și edificarea unor dovezi incontestabile ale moștenirii otomane revenite societății românești precum cuvinte turcești adoptate în vocabularul limbii române, obiceiuri, tabieturi și mentalități. Ulterior, și-a continuat discursul afirmând că Ion Ghica, prin natura formării sale și a activităților politice și diplomatice pe care le-a întreprins realizează o punte între cele două paradigme socio-culturale și că, în mod firesc, colocviul „Confluențe Româno-Turce” se înscrie sub patronajul ilustrei sale personalități. AgențiadecArte.ro a fost partener media al evenimentului.
Directorul Muzeului Național al Literaturii Române a reliefat atât importanța legăturilor româno-turce de-a lungul timpului pentru fiecare dintre cele două națiuni și a subliniat importanța consultării tuturor izvoarelor disponibile, implicit a arhivelor turcești în vederea cunoașterii amănunțite a istoriei acestor conexiuni. Totodată Ioan Cristescu a expus laudativ personalitatea lui Ion Ghica prezentându-l atât în calitate diplomat cât și de administrator desăvârșit. Cu prilejul acestui simpozion, acesta i-a oferit ambasadorului Turciei cele trei volume de „Opere” ale lui Ion Ghica publicate la editura Muzeului Național al Literaturii Române.
Printre invitații speciali s-au numărat Sergiu Nistor, consilier prezidențial, Excelența Sa Füsun Aramaz, ambasadorul Turciei în România, și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.
În lumina bunelor relații româno-turce, majoritatea participanților au făcut parte fie din domeniul cultural fie din comunitatea de afaceri românească și turcească. Lista vorbitorilor din prima parte a evenimentului a fost completată de Güven Güngör, președintele asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, cu o bogată experiență în domeniul afacerilor și investițiilor, promotor al celei mai sugestive imagini moderne a relațiilor economice româno-turce din ultimii 30 de ani; Ufuk Tandogan, președintele consiliului de administrație Rădăcini Financial Services IFN SA, renumit specialist în domeniul economiei și Yildiz Ibram, președintele asociației româno-turce „artă fără frontiere”, artistă în domeniul ceramicii, profesor de artă ceramică, curatoare de artă preocupată de recondiționarea lucrărilor din ceramică și organizatoare a mai multor proiecte culturale internaționale. Fiecare dintre acești specialiști a prezentat potrivit expertizei lor elemente doveditoare ale bunei colaborări dintre cele două culturi existente în domeniul lor de activitate.
Dacă prima parte a colocviului a fost structurată pe baza unor discursuri plenare, cea de-a doua parte, desfășurată în salonul Carol I al BCU a constat într-o dezbatere academică privind relațiile româno-turce încă de la începutul lor, evoluția și perspectiva conviețuirii pașnice dintre comunitatea de tătari, cea a turcilor și românii din Dobrogea și raporturile dintre aceste culturi în perioada României monarhiste, panel moderat de Damian Anfile. Expunerile acestei dezbateri au fost susținute de conf. univ. dr. Yigit Anil Guzelipek de la Universitatea Karamanoglu Mehmetbey din Konya, dr. Metin OMER de la Universitatea Hacettepe Ankara și prof. univ. dr. Tassin GEMIL de la Institutul de Turcologie al Universității Babeș-Bolyai.
În holul aulei, Biblioteca Centrală Universitară a expus din colecțiile sale, documente prețioase precum manuscrisul în limba otomană din anul 1859, din donația Augustin ZN Pop, fotografii realizate în timpul Războiului de Independență, ziarul Resboiul dedicat și apărut de-a lungul aceluiași conflict (1877-1878) și documente din colecțiile de carte veche și rară, literatură de călătorie, opere ale unor reputați istorici turcologi, artă și album dedicate romantismului de tip oriental.
„Colocviul de astăzi vă aduce în centrul atenției o personalitate marcantă. Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la moartea celui care i-a cunoscut pe Vasile Alecsandri și pe Alexandru Ioan Cuza la Paris și a constatat că toți trei vorbesc aceeași limbă, că nu sunt nici munteni, nici moldoveni ci români; cel care a încercat încă din 1841 să negocieze cu Mihail Sturdza „unirea vămilor între Moldova și Valachia”; bei al insulei Samos în vremea exilului său din Constantinopol; deținătorul a cinci mandate române de prim-ministru atât sub domnia lui Cuza cât și a regelui Carol I; primul mare economist român, matematician, scriitor, pedagog, diplomat și om politic: Ion Ghica. Prin îndelunga sa activitate, acesta a reconfirmat că în ciuda tensiunilor episodice manifestate între Țările Române și Imperiul Otoman, legăturile dintre Istanbul și București au avut de-a lungul timpului o însemnătate profundă, socială și culturală, lăsând moștenire nu atât bătălii memorabile, învățate din manualele de istorie, ci în special o prietenie care a dăinuit de-a lungul secolelor ”, a declarat Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.
