spot_img

„Confluențe Româno-Turce”. Medalion Ion Ghica la BCU

Marți, 22 noiembrie 2022, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române au organizat colocviul cu titlul „Confluențe Româno-Turce”, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la încetarea din viață a lui Ion Ghica, moderat, de directorul BCU, conf. univ. dr. Mireille Rădoi și de directorul MNLR, prof. univ. dr. Ioan Cristescu. Directorul bibliotecii a deschis conferința captând atenția auditoriului printr-o scurtă incursiune istorică privind atât tranziția de la influența orientală la cea occidentală asupra Țărilor Române din secolul al XIX-lea cât și edificarea unor dovezi incontestabile ale moștenirii otomane revenite societății românești  precum cuvinte turcești adoptate în vocabularul limbii române, obiceiuri, tabieturi și mentalități. Ulterior, și-a continuat discursul afirmând că Ion Ghica, prin natura formării sale și a activităților politice și diplomatice pe care le-a întreprins realizează o punte între cele două paradigme socio-culturale și că, în mod firesc, colocviul „Confluențe Româno-Turce” se înscrie sub patronajul ilustrei sale personalități. AgențiadecArte.ro a fost partener media al evenimentului.

Directorul Muzeului Național al Literaturii Române a reliefat atât importanța legăturilor româno-turce de-a lungul timpului pentru fiecare dintre cele două națiuni și a subliniat importanța consultării tuturor izvoarelor disponibile, implicit a arhivelor turcești în vederea cunoașterii amănunțite a istoriei acestor conexiuni. Totodată Ioan Cristescu a expus laudativ personalitatea lui Ion Ghica prezentându-l atât în calitate diplomat cât și de administrator desăvârșit. Cu prilejul acestui simpozion, acesta i-a oferit ambasadorului Turciei cele trei volume de „Opere” ale lui Ion Ghica publicate la editura Muzeului Național al Literaturii Române.

Printre invitații speciali s-au numărat Sergiu Nistor, consilier prezidențial, Excelența Sa Füsun Aramaz, ambasadorul Turciei în România, și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române. 

În lumina bunelor relații româno-turce, majoritatea participanților au făcut parte fie din domeniul cultural fie din comunitatea de afaceri românească și turcească. Lista vorbitorilor din prima parte a evenimentului a fost completată de Güven Güngör, președintele asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, cu o bogată experiență în domeniul afacerilor și investițiilor, promotor al celei mai sugestive imagini moderne a relațiilor economice româno-turce din ultimii 30 de ani; Ufuk Tandogan, președintele consiliului de administrație Rădăcini Financial Services IFN SA, renumit specialist în domeniul economiei și  Yildiz Ibram, președintele asociației româno-turce „artă fără frontiere”, artistă în domeniul ceramicii, profesor de artă ceramică, curatoare de artă preocupată de recondiționarea lucrărilor din ceramică și organizatoare a mai multor proiecte culturale internaționale. Fiecare dintre acești specialiști a prezentat potrivit expertizei lor elemente doveditoare ale bunei colaborări dintre cele două culturi existente în domeniul lor de activitate. 

Dacă prima parte a colocviului a fost structurată pe baza unor discursuri plenare, cea de-a doua parte, desfășurată în salonul Carol I al BCU a constat într-o dezbatere academică privind relațiile româno-turce încă de la începutul lor, evoluția și perspectiva conviețuirii pașnice dintre comunitatea de tătari, cea a turcilor și românii din Dobrogea și raporturile dintre aceste culturi în perioada României monarhiste, panel moderat de Damian Anfile. Expunerile acestei dezbateri au fost susținute de conf. univ. dr. Yigit Anil Guzelipek de la  Universitatea Karamanoglu Mehmetbey din Konya, dr. Metin OMER de la Universitatea Hacettepe Ankara și prof. univ. dr. Tassin GEMIL de la Institutul de Turcologie al Universității Babeș-Bolyai.              

În holul aulei, Biblioteca Centrală Universitară a expus din colecțiile sale, documente prețioase precum manuscrisul în limba otomană din anul 1859, din donația Augustin ZN Pop, fotografii realizate în timpul Războiului de Independență, ziarul Resboiul dedicat și apărut de-a lungul aceluiași conflict (1877-1878) și documente din colecțiile de carte veche și rară, literatură de călătorie, opere ale unor reputați istorici turcologi, artă și album dedicate romantismului de tip oriental.

 „Colocviul de astăzi vă aduce în centrul atenției o personalitate marcantă. Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la moartea celui care i-a cunoscut pe Vasile Alecsandri și pe Alexandru Ioan Cuza la Paris și a constatat că toți trei vorbesc aceeași limbă, că nu sunt nici munteni, nici moldoveni ci români; cel care a încercat încă din 1841 să negocieze cu Mihail Sturdza „unirea vămilor între Moldova și Valachia”; bei al insulei Samos în vremea exilului său din Constantinopol; deținătorul a cinci mandate române de prim-ministru atât sub domnia lui Cuza cât și a regelui Carol I; primul mare economist român, matematician, scriitor, pedagog, diplomat și om politic: Ion Ghica. Prin îndelunga sa activitate, acesta a reconfirmat că în ciuda tensiunilor episodice manifestate între Țările Române și Imperiul Otoman, legăturile dintre Istanbul și București au avut de-a lungul timpului o însemnătate profundă, socială și culturală, lăsând moștenire nu atât bătălii memorabile, învățate din manualele de istorie, ci în special o prietenie care a dăinuit de-a lungul secolelor ”, a declarat Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508