Poeți la Maraton. Florin Iaru: “Dacă lumea ar fi fost cea a războaielor și a politicienilor, a industriașilor, a tehnologilor și a interesului imediat, ar fi murit demult.”

aug. 29th, 2022 | By | Category: Postcard
Florin Iaru

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelia Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.

Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.

Anamaria Spătaru și Dan Mircea Cipariu au adresat câteva întrebări invitaților.

Răspunde poetul Florin Iaru:

-Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Florin Iaru: -Orice lucru nou (nouț) are parte de împotrivire, pentru că tulbură mersul molcom și legănat al existenței cotidiene. Așadar, cinstit să fiu, la prima ediție a Maratonului, nu i-am dat nici o șansă. Ne strînsesem în grădina-restaurant a vechiului Muzeu al literaturii și tropăiam, între două beri, așteptîndu-ne rîndul. Eram ciorchini pe la mese, orbi și surzi la efortul excepțional al organizatorilor. Mai mult, unii poeți, văzîndu-se în fața microfonului, se magnetizau instant și se sudau de el, convinși că l-au apucat pe Dumnezeu de picior. Pe scurt, cel puțin eu eram convins că e prima și ultima înfățișare. Și uite că nu a fost, iar azi lumea (poetică) știe că ăsta e un eveniment la care e musai să participi. Altfel nu exiști.

-Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Florin Iaru: -Dacă lumea ar fi fost cea a războaielor și a politicienilor, a industriașilor, a tehnologilor și a interesului imediat, ar fi murit demult. Din fericire, sau, mă rog, în contra direcției de azi din civilizația universală, artele sînt ultimii (și cei mai încăpățînați) purtători ai umanității. Adică a omului din din om.

-Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

 Florin Iaru: -O lume normală. Și în București, și pe strada mea, cu condiția să nu existe fel de fel de inși care să-mi impună binele cu forța. Sînt cetățean al lumii și nimic din ce e omenesc nu mi-e străin.

Pe scurt, dați-mi o cafenea sau o crîșmă și un colț de masă. E suficient.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Florin Iaru: -Ei, și tu. Nu cunosc artiști în vacanță. Pentru că scrisul sau pictura sau muzica sau dansul nu sînt o obligație. Îți iei concediu din răsputeri să fugi de o muncă grea, de o obligație, de un chin, de o înjosire. Cum să fugi de plăceri?

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Florin Iaru: -Cu un ciuline de fier.

Florin Iaru

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.

Anamaria Spătaru

Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro

Este producător al  evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

Dan Mircea Cipariu

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.

***

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.

***

Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ  nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Număr de vizualizări :188


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro