Poete la Maraton. Miruna Vlada:” Noi şi cei ce ne ascultă la radio, în direct, formăm un corp comun – o insulă a poeziei şi jazzului care poate supravieţui, iată, chiar şi în cele mai vitrege condiţii”

aug. 22nd, 2022 | By | Category: Postcard
Miruna Vlada

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, până cel mai târziu vineri, 26 august 2022, ora 12:00.

Anamaria Spătaru și Dan Mircea Cipariu au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde poeta Miruna Vlada:

-Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie şi Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediţie a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie şi Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie şi Jazz?

Miruna Vlada: – Pentru mine e foarte special Maratonul de Poezie şi Jazz deoarece e primul astfel de eveniment literar la care am participat vreodată. Asociez toate ediţiile Maratonului cu o imensă bucurie pe care am simţit-o în a vedea atâţia poeţi dragi şi artişti desăvârşiţi într-un singur loc. Nu îmi amintesc să fi existat în Bucureşti astfel de evenimente care să reunească aşa de mulţi poeţi diverşi la un loc – într-un regal de lecturi, muzică de cea mai bună calitate, conexiune şi solidaritate. E unul din puţinele evenimente în care ne ascultăm cu bucurie unii pe alţii şi unde se creează ca o “frenezie poetică” încât aproape că uneori şi noi şi toţi cei ce ne ascultă toată noaptea la radio în direct formăm un corp comun – o insulă a poeziei şi jazzului care iată – poate supravieţui chiar şi în cele mai vitrege condiţii. Îmi e tare dragă fiecare ediţie a Maratonului şi îmi reamintesc fiecare locaţie cu multă nostalgie. Am crescut în poezie o dată cu acest Maraton şi datorez lui întâlnirea cu unii din cei mai buni poeţi români alături de care am avut şansa să citesc şi cu această ocazie să îi cunosc personal. Alt lucru pe care îl apreciez la Maraton e continuitatea – ceva foarte rar pentru mediul cultural românesc.

-Suntem puşi față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confişte ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Şi totuşi în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediţie a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Miruna Vlada: – Au rolul de a vindeca rănile vizibile şi invizibile, de a face accesibile realităţi şi emoţii de care adesea nu suntem conştienţi. Asta e superputerea combinată a poeziei, bluesului şi jazzului.

-Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Miruna Vlada: – O insulă în Oceanul Indian căruia nu îi cunosc numele dar am văzut-o într-un documentar şi la Berlin / oraşul meu de suflet. Am o presimţire că aş putea regăsi  în aceste 2 locuri diferite energiile creatoare de care am nevoie.

-Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanţa de vară?

Miruna Vlada: – Doar lectură şi relectură de romane, eseuri şi poezie. Vin după o pauză destul de lungă de lecturi literare, fiind captivă în activităţi academice de ceva vreme aşa că această vacanţă de lecturi diferite mi-a prins tare bine. Cea mai mare descoperire de lectură a fost romanciera Siri Hustvedt – o revelaţie!

-Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Miruna Vlada: – Cu volumul “Balade vesele şi triste” de George Topârceanu – una din primele cărţi de poezie citită de mine integral când eram în vacanţa de vară în clasa a 4-a. Am citi-o şi recitit-o de mai multe ori doar de plăcere – fără să fie o obligaţie şcolară. Cumva m-a facut să mă împrietenesc cu acea melodie specială a poeziei ,cu rima ce dă limbii române o muzicalitate atât în redarea tristeţii cât şi în umor şi veselie.

Miruna Vlada

Miruna Vlada este scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice. A studiat științe politice la București, Graz, Berlin și Ljubljana. Din 2013 are un doctorat în relații internaționale la SNSPA, unde acum predă și coordonează Centrul de Studii Europene. A publicat patru volume de poezii: Poemextrauterine (editura Paralela 45, 2004), Pauza dintre vene (editura Cartea Românească, 2007), Bosnia. Partaj (editura Cartea Românească, 2014) pentru care a primit Premiul cartea de poezie a anului la Gala Premiilor Radio România Cultural și cel mai recent Prematur (editura Cartier, 2021). În 2016 a primit rezidența literară Traduki la Sarajevo. Selecții din poemele ei au fost incluse în mai multe antologii și traduse în 14 limbi străine. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Lucrează la primul ei roman.

Anamaria Spătaru

Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro

Este producător al  evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

Dan Mircea Cipariu

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER). În 2022 publică volumul ”META VERS”, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant.

***

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.

***

Proiectul MARATONUL DE POEZIE ȘI JAZZ  nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Număr de vizualizări :194


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro